.jpg)
Furtunile severe din România în contextul schimbărilor climatice
de dr. Bogdan Antonescu și Dr. Dragoș Ene
Cinci cifre cheie despre furtunile severe din România
Peste 1000
de fenomene asociate furtunilor severe raportate în 2024 – printre ele peste 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitații extreme
Peste 125
ore pe an cu condiții peste furtuni cu trăsnete
Peste 75
ore pe an cu condiții peste furtuni severe, cu grindină, vânt sau precipitații intense
Locul 3 în Europa
la mortalitatea provocată de trăsnete, cu o medie de aproximativ 6 decese pe an
~50 milioane de LEI
despăgubiri plătite pentru locuințe afectate de furtuni doar în primele 9 luni din 2024-dublu față de întreg anul 2023
se estimează o creștere de 10-30%
a condițiilor meteo favorabile producerii furtunilor cu grindină în scenarii de încălzire globală de +1,5°C până la +3°C, cu semnale mai evidente în centrul și nordul țării.
Trei lucruri de reținut din acest capitol
%201%20(4).svg)
Intensitatea fenomenelor meteo severe va crește,
chiar dacă vor fi mai rare: numărul de ore favorabile furtunilor a scăzut ușor, dar atunci când se formează, furtunile sunt mai violente – grindină mai mare, rafale de vânt mai puternice, suprafețe mai extinse.
%201%20(5).svg)
Vulnerabilitatea e distribuită inegal între județe:
Zone precum Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova sau Buzău sunt cele mai expuse, în timp ce București, Ilfov sau Constanța au vulnerabilitate relativ scăzută datorită infrastructurii și capacității de adaptare.
%201%20(6).svg)
Impactul economic este în creștere
Furtunile severe produc anual pagube din ce în ce mai mari, 2024 fiind unul record, cu despăgubiri dublate.
.jpg)
Furtunile severe în România:
Tendințe actuale și perspective de adaptare
Tendințe actuale și perspective de adaptare
Furtunile severe devin mai frecvente și mai intense, afectând direct viața românilor: acoperișuri smulse, culturi compromise, străzi transformate în torenți și rețele de transport și energie întrerupte. Nu mai vorbim despre episoade rare, ci despre un risc recurent cu impact în zonele urbane și rurale deopotrivă. Furtunile afectează direct infrastructura urbană, agricultura și au un impact social și economic mare. Anul 2024 este un foarte bun exemplu în acest sens. Evenimentele din marile orașe au arătat cât de vulnerabile sunt zonele dens construite în fața furtunilor severe prin străzi inundate, copaci doborâți, trafic blocat și pagube materiale însemnate.
În același timp, proiecțiile climatice sugerează că episoadele cu grindină de mari dimensiuni pot deveni mai frecvente în mare parte din țară, pe măsură ce încălzirea globală atinge pragurile de +1,5°C, 2°C și +3°C, cu semnale mai clare în centru și nord. Astfel, este de așteptat ca impactul furtunilor severe să se amplifice în următorii ani, lucru confirmat și de mai multe episoade recente, când orașe din România au fost afectate de grindină, vijelii și precipitații intense, de la arbori doborâți și acoperișuri avariate până la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și blocaje în trafic.
În primul rând, schimbările climatice înseamnă o atmosfera mai caldă și mai umedă, ceea ce alimentează episoade mai intense cu furtuni severe. În al doilea rând, expunerea va crește, avem mai multe bunuri și rețele critice, adesea cu infrastructură îmbătrânită sau întreținută insuficient.
În același timp, proiecțiile climatice sugerează că episoadele cu grindină de mari dimensiuni pot deveni mai frecvente în mare parte din țară, pe măsură ce încălzirea globală atinge pragurile de +1,5°C, 2°C și +3°C, cu semnale mai clare în centru și nord. Astfel, este de așteptat ca impactul furtunilor severe să se amplifice în următorii ani, lucru confirmat și de mai multe episoade recente, când orașe din România au fost afectate de grindină, vijelii și precipitații intense, de la arbori doborâți și acoperișuri avariate până la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și blocaje în trafic.
În primul rând, schimbările climatice înseamnă o atmosfera mai caldă și mai umedă, ceea ce alimentează episoade mai intense cu furtuni severe. În al doilea rând, expunerea va crește, avem mai multe bunuri și rețele critice, adesea cu infrastructură îmbătrânită sau întreținută insuficient.
Fereastra de adaptare este acum. Modernizarea infrastructurii, întărirea rețelelor critice și avertizările bazate pe impact, cu mesaje de acțiune clare în paralel, acoperire mai bună prin asigurări și stimulente pentru prevenție pot reduce substanțial impactul în anii următori.
Ce sunt furtunile severe și de ce ne afectează?
Furtunile severe sunt cele care produc fenomene meteorologice extreme precum grindina de mari dimensiuni, ploi torențiale ce pot cauza inundații, rafale puternice ale vântului, descărcări electrice frecvente și, uneori, chiar tornade. Diferența dintre furtunile severe și cele obișnuite constă în daunele provocate. Furtunile severe pot lăsa în urmă distrugeri semnificative de la avarii de infrastructură, pene de curent prelungite până la pierderi de vieți. În acest capitol vom explora distribuția, evoluția în timp și impactul furtunilor severe și a fenomenelor meteorologice extreme asociate.
Un fenomen meteorologic este considerat extrem atunci când sunt depășite anumite criterii stabilite la nivel regional sau global. Folosind criteriile stabilite de ↗Baza de Date Europeană de Furtuni Severe, tabelul de mai jos sumarizează definițiile pentru o serie de fenomene meteo extreme și prezintă exemple de impact al acestor fenomene.
Un fenomen meteorologic este considerat extrem atunci când sunt depășite anumite criterii stabilite la nivel regional sau global. Folosind criteriile stabilite de ↗Baza de Date Europeană de Furtuni Severe, tabelul de mai jos sumarizează definițiile pentru o serie de fenomene meteo extreme și prezintă exemple de impact al acestor fenomene.
Studiile recente au arătat că fenomenele meteorologice extreme au devenit mai frecvente și mai intense în anumite regiuni, iar impactul lor a crescut semnificativ. Această amplificare a extremelor fenomenelor meteorologice este determinată de suprapunerea variabilității naturale a climei cu influența încălzirii globale cauzate de om. Cu alte cuvinte, schimbările climatice nu generează fenomene meteorologice complet noi, nemaiîntâlnite anterior. De exemplu, tornadele nu reprezintă un fenomen nou în România, apărute din cauza schimbărilor climatice. Există consemnări istorice despre tornade în România încă din secolul al XIX-lea.
Până în prezent au fost raportate peste 240 de astfel de evenimente pe teritoriul țării. Schimbările climatice pot însă modifica caracteristicile fenomenelor extreme, precum frecvența, durata sau intensitatea lor. În același timp, trebuie să ținem cont de anumite limitări când evaluăm impactul schimbărilor climatice asupra furtunilor severe. Spre deosebire de temperatură, care este monitorizată continuu cu instrumente precise, pentru fenomenele severe nu avem măsurători instrumentale pe termen lung. Datele despre aceste fenomene se bazează adesea pe observații vizuale și rapoarte ale martorilor, ceea ce face dificilă analiza schimbărilor pe termen lung. Mai mult, în prezent sunt raportate mult mai multe evenimente extreme decât în trecut datorită unei conștientizări publice crescute și a căilor de comunicare – mass-media, rețelele sociale – care duc la o colectare mai eficientă de informații și o mai bună evaluare a fenomenelor meteorologice.
Impactul furtunilor severe se poate vedea inclusiv în statistici. Conform Uniunii Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), despăgubirile pentru locuințe afectate de furtuni în primele nouă luni din 2024 au fost de aproape 50 milioane lei, dublu faţă de întregul an 2023 şi echivalent cu 23 de familii despăgubite în fiecare zi. Doar pentru iunie 2024, în agricultură, furtunile au produs pagube de 65 milioane lei, conform Agra Asigurări.
Până în prezent au fost raportate peste 240 de astfel de evenimente pe teritoriul țării. Schimbările climatice pot însă modifica caracteristicile fenomenelor extreme, precum frecvența, durata sau intensitatea lor. În același timp, trebuie să ținem cont de anumite limitări când evaluăm impactul schimbărilor climatice asupra furtunilor severe. Spre deosebire de temperatură, care este monitorizată continuu cu instrumente precise, pentru fenomenele severe nu avem măsurători instrumentale pe termen lung. Datele despre aceste fenomene se bazează adesea pe observații vizuale și rapoarte ale martorilor, ceea ce face dificilă analiza schimbărilor pe termen lung. Mai mult, în prezent sunt raportate mult mai multe evenimente extreme decât în trecut datorită unei conștientizări publice crescute și a căilor de comunicare – mass-media, rețelele sociale – care duc la o colectare mai eficientă de informații și o mai bună evaluare a fenomenelor meteorologice.
Impactul furtunilor severe se poate vedea inclusiv în statistici. Conform Uniunii Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), despăgubirile pentru locuințe afectate de furtuni în primele nouă luni din 2024 au fost de aproape 50 milioane lei, dublu faţă de întregul an 2023 şi echivalent cu 23 de familii despăgubite în fiecare zi. Doar pentru iunie 2024, în agricultură, furtunile au produs pagube de 65 milioane lei, conform Agra Asigurări.
.jpg)
Cum au evoluat condițiile pentru furtuni din 1950 până în 2024?
Evoluția în timp și spațiu a furtunilor severe poate fi analizată ideal pe baza observațiilor pe termen lung. Însă aceste observații sunt incomplete și neomogene – o problemă inclusiv la nivel european – deoarece raportările privind furtunile severe depind de densitatea populației și de interesul public.
Însă, în loc să analizăm observațiile privind furtunile severe dintr-o anumită regiune, putem analiza cum s-au modificat condițiile meteorologice care duc la formarea acestor furtunilor. Studii recente precum cel scris de Taszarek și echipa sa în 2021 au folosit date privind condițiile atmosferice disponibile la scară globală, pentru a calcula numărul de ore cu condiții favorabile pentru dezvoltarea furtunilor prin combinarea unor parametrii fizici cum ar fi instabilitatea atmosferică. Astfel de indicatori indirecți nu furnizează numărul exact de furtuni, dar restrâng cazurile la situațiile cele mai probabile să producă furtuni și oferă o serie coerentă spațial și temporal pentru a urmări cum se schimbă în timp frecvența de apariție.
Acest mod de a analiza evoluția furtunilor severe a fost aplicat pentru România pentru perioada 1990–2024, Pentru această analiză au fost utilizate datele de reanaliza ERA5. ERA5 este un set de date obținut prin combinarea observațiilor meteorologice (de exemplu, date de la stațiile meteorologice până la sateliți) cu un model numeric de atmosferă. Se obține astfel o estimare coerentă și continuă a variabilelor meteorologice. Datorită rezoluției sale spațiale și temporale mari, a acoperirii globale și a consistenței interne între variabile, datele ERA5 pot fi utilizate pentru analiza schimbărilor pe termen lung, inclusiv în evoluția furtunilor severe. Totuși, datele ERA5 depind de modelul utilizat și pot subestima fenomene locale intense. Calculul orelor cu condiții favorabile pentru furtuni a fost realizat utilizând criteriile propuse de Taszarek și echipa sa.
Figura 1 prezintă evoluția pe termen lung, din 1990 până în 2024, a numărului de ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (trăsnete) și furtuni severe – cele care pot produce grindină de mari dimensiuni și intensificări ale vântului. Cele mai multe ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (peste 125 ore în medie pe an, Figura 1a) sunt observate în centrul și părți din vestul și sudul României. Distribuția condițiilor pentru furtuni severe este asemănătoare, însă numărul orelor cu condiții este mai redus (aproximativ 75 de ore în medie pe an, Figura 1b). Zonele cele mai puțin expuse la furtuni cu descărcări electrice sau furtuni severe sunt sud-est și zona de litoral a României.
Însă, în loc să analizăm observațiile privind furtunile severe dintr-o anumită regiune, putem analiza cum s-au modificat condițiile meteorologice care duc la formarea acestor furtunilor. Studii recente precum cel scris de Taszarek și echipa sa în 2021 au folosit date privind condițiile atmosferice disponibile la scară globală, pentru a calcula numărul de ore cu condiții favorabile pentru dezvoltarea furtunilor prin combinarea unor parametrii fizici cum ar fi instabilitatea atmosferică. Astfel de indicatori indirecți nu furnizează numărul exact de furtuni, dar restrâng cazurile la situațiile cele mai probabile să producă furtuni și oferă o serie coerentă spațial și temporal pentru a urmări cum se schimbă în timp frecvența de apariție.
Acest mod de a analiza evoluția furtunilor severe a fost aplicat pentru România pentru perioada 1990–2024, Pentru această analiză au fost utilizate datele de reanaliza ERA5. ERA5 este un set de date obținut prin combinarea observațiilor meteorologice (de exemplu, date de la stațiile meteorologice până la sateliți) cu un model numeric de atmosferă. Se obține astfel o estimare coerentă și continuă a variabilelor meteorologice. Datorită rezoluției sale spațiale și temporale mari, a acoperirii globale și a consistenței interne între variabile, datele ERA5 pot fi utilizate pentru analiza schimbărilor pe termen lung, inclusiv în evoluția furtunilor severe. Totuși, datele ERA5 depind de modelul utilizat și pot subestima fenomene locale intense. Calculul orelor cu condiții favorabile pentru furtuni a fost realizat utilizând criteriile propuse de Taszarek și echipa sa.
Figura 1 prezintă evoluția pe termen lung, din 1990 până în 2024, a numărului de ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (trăsnete) și furtuni severe – cele care pot produce grindină de mari dimensiuni și intensificări ale vântului. Cele mai multe ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (peste 125 ore în medie pe an, Figura 1a) sunt observate în centrul și părți din vestul și sudul României. Distribuția condițiilor pentru furtuni severe este asemănătoare, însă numărul orelor cu condiții este mai redus (aproximativ 75 de ore în medie pe an, Figura 1b). Zonele cele mai puțin expuse la furtuni cu descărcări electrice sau furtuni severe sunt sud-est și zona de litoral a României.
1 – Datele ERA5 sunt un set de date de reanaliză produs de European Centre for Medium-Range Weather Forecasts (ECMWF) care combină observații (de la stații meteo, date satelitare, baloane meteorologice) cu un model numeric pentru a reconstrui starea atmosferei pe o grilă regulată, la fiecară oră, pe termen lung (1940–prezent). Datele ERA5 oferă consistență în timp și acoperire completă în spațiu, utile pentru indicatori climatici și pentru a descrie mediul favorabil furtunilor (combinații de praguri pentru instabilitate și umiditate) pe perioade lungi. Există o serie de limitări ale setului de date ERA5: (1) rezoluția (aproximativ 25–30 km) nu permite „observarea” în sine a furtunilor severe, convecția atmosferică fiind parametrizată, ceea ce poate duce la subestimarea extremelor locale, (2) unii indicatori pentru furtuni depind de mai multe variabile meteorologice și astfel erorile se pot propaga și (3) procese fizice la nivel urban sau schimbările mici de relief nu sunt rezolvate explicit.
2 – Orele favorabile pentru formarea furtunilor sunt acelea în care atmosfera devine instabilă, există suficientă umezeală și curenți de aer care pot susține dezvoltarea norilor. Un rol important îl are energia disponibilă pentru ca aerul cald și umed să urce, ceea ce duce la apariția norilor de furtună ce pot produce fulgere, grindină, precipitații intense sau vânt puternic. În același timp, există și straturi stabile ale atmosferei, care pot împiedica declanșarea furtunilor, chiar dacă există multă energie, până când intervine un mecanism care să „spargă” această barieră, cum ar fi un front atmosferic. Organizarea furtunilor depinde de modul în care vântul își schimbă direcția și viteza de la sol până la altitudini mari, ceea ce le permite furtunilor să aibă un timp de viață mai mare și astfel să producă fenomene severe. Metodologia folosită de cercetători permite identificarea momentelor în care există atât energie și umezeală pentru furtuni obișnuite cu trăsnete, cât și acele situații mai rare când condițiile sunt favorabile furtunilor severe, cu grindină mare și rafale violente.
2 – Orele favorabile pentru formarea furtunilor sunt acelea în care atmosfera devine instabilă, există suficientă umezeală și curenți de aer care pot susține dezvoltarea norilor. Un rol important îl are energia disponibilă pentru ca aerul cald și umed să urce, ceea ce duce la apariția norilor de furtună ce pot produce fulgere, grindină, precipitații intense sau vânt puternic. În același timp, există și straturi stabile ale atmosferei, care pot împiedica declanșarea furtunilor, chiar dacă există multă energie, până când intervine un mecanism care să „spargă” această barieră, cum ar fi un front atmosferic. Organizarea furtunilor depinde de modul în care vântul își schimbă direcția și viteza de la sol până la altitudini mari, ceea ce le permite furtunilor să aibă un timp de viață mai mare și astfel să producă fenomene severe. Metodologia folosită de cercetători permite identificarea momentelor în care există atât energie și umezeală pentru furtuni obișnuite cu trăsnete, cât și acele situații mai rare când condițiile sunt favorabile furtunilor severe, cu grindină mare și rafale violente.
Figura 1 prezintă evoluția pe termen lung, din 1990 până în 2024, a numărului de ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (trăsnete) și furtuni severe – cele care pot produce grindină de mari dimensiuni și intensificări ale vântului. Cele mai multe ore cu condiții pentru furtuni cu descărcări electrice (peste 125 ore în medie pe an, Figura 1a) sunt observate în centrul și părți din vestul și sudul României. Distribuția condițiilor pentru furtuni severe este asemănătoare, însă numărul orelor cu condiții este mai redus (aproximativ 75 de ore în medie pe an, Figura 1b). Zonele cele mai puțin expuse la furtuni cu descărcări electrice sau furtuni severe sunt sud-est și zona de litoral a României.
%201.png)
Fig. 1
Distribuția numărului mediu anual de ore cu condiții meteorologice pentru (a) furtuni cu descărcări electrice și (b) furtuni severe în intervalul 1990–2024. Numărul de ore cu condiții meteorologice este calculat folosind o serie de parametri termodinamici și dinamici pe baza unei metodologii dezvoltată de Taszarek et al. (2021).
Între 1990–2024, numărul orelor cu condiții favorabile atât pentru furtuni cu trăsnete, cât și pentru furtuni severe a scăzut în majoritatea regiunilor din România (Figura 2a și b). Studii anterioare au arătat că pentru Europa de Est (inclusiv România) a crescut numărul situațiilor care inhibă dezvoltarea furtunilor (2–3% pe deceniu) și a scăzut umiditatea relativă în stratul 0–4 km (2–3% pe deceniu).
%201.png)
Fig. 2
Distribuția numărului mediu anual de ore cu condiții meteorologice pentru (a) furtuni cu descărcări electrice și (b) furtuni severe în intervalul 1990–2024. Numărul de ore cu condiții meteorologice este calculat folosind o serie de parametri termodinamici și dinamici pe baza unei metodologii dezvoltată de Taszarek et al. (2021).
Aceasta este o evoluție la care ne putem aștepta într-un climat mai cald. Suprafața continentală se încălzește mai rapid decât oceanele, iar umiditatea relativă a aerului tinde să scadă, împiedicând declanșarea furtunilor. Rezultatul este un număr mai mic de ore favorabile și o probabilitate de declanșare a furtunilor mai redusă. Totuși, atunci când furtunile sunt declanșate, acestea beneficiază de mai multă energie disponibilă și pot fi mai intense – grindină mai mare, rafale mai puternice, arii afectate mai extinse. Cu alte cuvinte intensitatea furtunilor crește, chiar dacă numărul de ore favorabile scade.
Simultan, se pot analiza distribuția și tendința (schimbarea) pe termen lung pentru furtunile care pot forma grindina de mari dimensiuni (diametrul mai mare de 2 cm) și foarte mari dimensiuni (diametrul mai mare de 5 cm). Pentru aceasta am folosit un set de date dezvoltat de o echipă de cercetători de la Laboratorul European pentru Furtuni Severe (ESSL). Cu ajutorul acestui set de date și a modelelor ce stau la baza lor putem estima probabilitatea de apariție a grindinei, ceea ce permite reconstruirea climatologiei acestor fenomene și analiza tendințelor lor pe termen lung.
Rezultatele obținute de echipa de cercetători de la ESSL arată creșteri ale frecvenței furtunilor cu grindină de peste 2 cm în majoritatea regiunilor din Europe, în intervalul 1950–2021. Cea mai accentuată creștere a fost observată în nordul Italiei, unde grindina cu dimensiuni de peste 5 cm este de aproximativ trei ori mai frecventă în prezent, comparativ cu anii 1950. Autorii explică aceste creșteri prin creșterea umidității în straturile inferioare ale atmosferei – în apropierea solului –, un efect al încălzirii globale, care conferă un potențial mai ridicat de apariție a furtunilor severe.
Pentru Europa de Est, rezultatele studiului nu indică creșteri semnificative. Aici, frecvența condițiilor favorabile a rămas constantă sau a scăzut ușor, probabil din cauza intensificării stratului de inhibiție convectivă și a aerului mai uscat în primii 4 km ai atmosferei, procese ce pot împiedica declanșarea furtunilor, chiar și în prezența instabilității.
Pentru România, rezultatele obținute cu acest model sunt prezentate în Figura 3. Conform datelor analizate, din 1950 până în 2021, regiunea de sud-est a României are cel mai mare număr mediu de ore cu grindină de peste 2 cm (>0.5 ore pe an, Figura 3a) și cu grindină cu dimensiuni de peste 5 cm (>0.06 ore pe an, Figura 3b). Cu alte cuvinte, 0.5 ore pe an înseamnă că, în medie, într-un an tipic, într-o anumită zonă, condițiile favorabile pentru grindină de mari dimensiuni durează doar aproximativ 30 de minute. Deși distribuția numărului mediu anual de ore cu grindină este similară pentru ambele tipuri de grindină, analiza tendințelor prezintă diferențe.
Astfel, se observă puține condiții care conduc la apariția grindinei >2 cm în majoritatea regiunilor din România, cu excepția sudului țării (Figura 3c). Pentru grindina >5 cm, tendința condițiilor meteorologice este crescătoare pe aproape întreg teritoriul României, însă creșterea este foarte mică (Figura 3d).
Simultan, se pot analiza distribuția și tendința (schimbarea) pe termen lung pentru furtunile care pot forma grindina de mari dimensiuni (diametrul mai mare de 2 cm) și foarte mari dimensiuni (diametrul mai mare de 5 cm). Pentru aceasta am folosit un set de date dezvoltat de o echipă de cercetători de la Laboratorul European pentru Furtuni Severe (ESSL). Cu ajutorul acestui set de date și a modelelor ce stau la baza lor putem estima probabilitatea de apariție a grindinei, ceea ce permite reconstruirea climatologiei acestor fenomene și analiza tendințelor lor pe termen lung.
Rezultatele obținute de echipa de cercetători de la ESSL arată creșteri ale frecvenței furtunilor cu grindină de peste 2 cm în majoritatea regiunilor din Europe, în intervalul 1950–2021. Cea mai accentuată creștere a fost observată în nordul Italiei, unde grindina cu dimensiuni de peste 5 cm este de aproximativ trei ori mai frecventă în prezent, comparativ cu anii 1950. Autorii explică aceste creșteri prin creșterea umidității în straturile inferioare ale atmosferei – în apropierea solului –, un efect al încălzirii globale, care conferă un potențial mai ridicat de apariție a furtunilor severe.
Pentru Europa de Est, rezultatele studiului nu indică creșteri semnificative. Aici, frecvența condițiilor favorabile a rămas constantă sau a scăzut ușor, probabil din cauza intensificării stratului de inhibiție convectivă și a aerului mai uscat în primii 4 km ai atmosferei, procese ce pot împiedica declanșarea furtunilor, chiar și în prezența instabilității.
Pentru România, rezultatele obținute cu acest model sunt prezentate în Figura 3. Conform datelor analizate, din 1950 până în 2021, regiunea de sud-est a României are cel mai mare număr mediu de ore cu grindină de peste 2 cm (>0.5 ore pe an, Figura 3a) și cu grindină cu dimensiuni de peste 5 cm (>0.06 ore pe an, Figura 3b). Cu alte cuvinte, 0.5 ore pe an înseamnă că, în medie, într-un an tipic, într-o anumită zonă, condițiile favorabile pentru grindină de mari dimensiuni durează doar aproximativ 30 de minute. Deși distribuția numărului mediu anual de ore cu grindină este similară pentru ambele tipuri de grindină, analiza tendințelor prezintă diferențe.
Astfel, se observă puține condiții care conduc la apariția grindinei >2 cm în majoritatea regiunilor din România, cu excepția sudului țării (Figura 3c). Pentru grindina >5 cm, tendința condițiilor meteorologice este crescătoare pe aproape întreg teritoriul României, însă creșterea este foarte mică (Figura 3d).
Fig. 3
Datele Battaglioli et al. (2023) arată distribuția medie anuală a orelor cu grindină mare (>2 cm) și foarte mare (>5 cm) în perioada 1950–2021, precum și tendințele pe termen lung. Hărțile evidențiază zonele cu mai multe ore favorabile (în special sudul României), iar trendurile arată scăderi în unele regiuni (sud) și creșteri în altele, semnificative statistic acolo unde apar puncte negre.
.jpg)
Cât de vulnerabili suntem în fața furtunilor severe în România?
Pentru a înțelege totuși ce înseamnă aceste rezultate privind distribuția și evoluția condițiilor pentru fenomene severe, trebuie să ne uităm și la impactul socio-economic. Pentru aceasta a fost dezvoltat, ca o primă aproximare, un indice de vulnerabilitate la fenomene severe. Acest indice de vulnerabilitate combină datele despre furtunile severe și grindină de mari dimensiuni cu indicatori socio-economici pentru fiecare județ din România. Pe scurt vulnerabilitatea este calculată ca un scor între hazard – cât de des apar condiții pentru furtuni/grindină, expunere – câți oameni și ce bunuri sunt în pericol, sensibilitate – cât de vulnerabile sunt grupurile sociale și capacitatea de adaptare – resurse și infrastructură pentru a face față. Rezultatul este o scară a vulnerabilității, de la 0% – adică județul cel mai puțin vulnerabil până la 100%, adică cel mai vulnerabil județ.
Această analiză relativ simplă are limitări, însă. Indicele de vulnerabilitate obținut este în termeni relativi – bazat pe o ierarhie a județelor unul față de altul – înseamnă că scorul arată poziția unui județ comparativ cu celelalte, nu o măsură absolută a riscului. De exemplu, un județ cu 80% este în topul vulnerabilității relative, dar nu înseamnă neapărat că 80% din populația sa este afectată, ci că se situează printre cele mai vulnerabile în raport cu altele. Cu toate acestea, indicele de vulnerabilitate oferă o abordare detaliată și integrată pentru a identifica zonele în care hazardul natural, reprezentat de fenomene extreme, corelat cu vulnerabilitatea social-economică ar putea produce un impact mare.
Această analiză relativ simplă are limitări, însă. Indicele de vulnerabilitate obținut este în termeni relativi – bazat pe o ierarhie a județelor unul față de altul – înseamnă că scorul arată poziția unui județ comparativ cu celelalte, nu o măsură absolută a riscului. De exemplu, un județ cu 80% este în topul vulnerabilității relative, dar nu înseamnă neapărat că 80% din populația sa este afectată, ci că se situează printre cele mai vulnerabile în raport cu altele. Cu toate acestea, indicele de vulnerabilitate oferă o abordare detaliată și integrată pentru a identifica zonele în care hazardul natural, reprezentat de fenomene extreme, corelat cu vulnerabilitatea social-economică ar putea produce un impact mare.
Fig. 4
Indicele de Vulnerabilitate la fenomene meteorologice severe (%) pentru județele României. Valorile, obținute prin Analiza Componentelor Principale aplicată pe patru componente (hazard, expunere, sensibilitate și capacitate de adaptare) sunt exprimate pe o scară relativă, unde 0% reprezintă județul cel mai puțin vulnerabil și 100% pe cel mai vulnerabil în context național.
%201.png)
Vulnerabilitatea la furtuni severe diferă mult între județe. Zonele cu vulnerabilitate foarte ridicată (mai mult de 80%, Figura 4) sunt: Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova, Buzău, Suceava și Neamț. Aici, condițiile pentru furtuni severe și grindină de mari dimensiuni apar des, iar combinația dintre expunerea populației, sensibilitatea socială și o capacitate de adaptare mai redusă duce la un scor mare (cu excepția județelor Suceava și Neamț, unde capacitatea de adaptare e mai bună). De exemplu, în anul 2025, furtunile severe a provocat pagube însemnate și au dus chiar la pierderi de vieți în Argeș și Prahova. La polul opus, județele cu vulnerabilitate scăzută (sub 20%, Figura 4) sunt: Timiș, Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Iași, Vaslui, Ialomița, Tulcea, Constanța, Harghita, Covasna, Ilfov și București. Chiar dacă furtunile pot apărea și aici, nivelul de dezvoltare, infrastructura și indicatorii sociali cresc capacitatea de adaptare și reduc riscul final.
4 – Pentru hazard a fost extras numărul de ore cu condiții pentru furtuni severe și numărul de ore cu grindină de mari dimensiuni pentru fiecărui județ. Apoi a fost calculată media perioadei de referință (perioada 1991–2020) a acestor ore cu hazard pentru fiecare județ și comparată cu valorile din ultimii ani (2020–2024). Se obțin astfel indicatori care arată cât de mult s-au modificat recent fenomenele extreme față de referință climatologică.
5 – Datele socio-economice la nivel de județ provin de la Eurostat și includ factori precum densitatea populației, structura pe vârste (procentul de copii și vârstnici), gradul de sărăcie sau excluziune socială, nivelul mediu de educație, PIB-ul pe cap de locuitor, rata ocupării forței de muncă și rata șomajului. Acești indicatori sunt grupați conceptual în trei categorii: expunere (de exemplu, populația expusă și densitatea locuirii), sensibilitate (vulnerabilitatea demografică și socială, cum ar fi populația în vârstă) și capacitatea de adaptare (factorii care ajută comunitatea să facă față dezastrelor, cum ar fi nivelul de educație sau prosperitatea economică).
5 – Datele socio-economice la nivel de județ provin de la Eurostat și includ factori precum densitatea populației, structura pe vârste (procentul de copii și vârstnici), gradul de sărăcie sau excluziune socială, nivelul mediu de educație, PIB-ul pe cap de locuitor, rata ocupării forței de muncă și rata șomajului. Acești indicatori sunt grupați conceptual în trei categorii: expunere (de exemplu, populația expusă și densitatea locuirii), sensibilitate (vulnerabilitatea demografică și socială, cum ar fi populația în vârstă) și capacitatea de adaptare (factorii care ajută comunitatea să facă față dezastrelor, cum ar fi nivelul de educație sau prosperitatea economică).
Furtunile severe în România din anul 2024
Pentru a înțelege mai bine, dincolo de schimbările pe termen lung, cum au evoluat în România furtunile din 2024, vom analiza mai întâi distribuția descărcărilor electrice (trăsnetele). Trăsnetele sunt cel mai răspândit și ușor de detectat semn că atmosfera produce furtuni (convecție atmosferică). Harta din Figura 5 arată numărul mediu de trăsnete înregistrate pe un kilometru pătrat în 2024. Cele mai multe trăsnete (i.e., cea mai mare densitate) au fost detectate în regiunile montane şi subcarpatice din sud-vest şi curbura Carpaţilor, în timp ce zonele de câmpie şi de litoral au rămas relativ ferite.
Fig. 5
Densitatea descărcărilor electrice (i.e., trăsnete) în România în 2024. Datele provin din baza globală World-Wide Lightning Location Network – Global Lightning Climatology (WGLC) care colectează milioane de descărcări electrice detectate de senzori din toată lumea şi le corectează pentru eficienţa de detecţie.
%201.png)
Zonele cu densitate mare a trăsnetelor sunt și zonele în care au fost raportate fenomene meteorologice extreme. Astfel, în 2024, au fost raportate în Baza de Date Europeană de Furtuni Severe6 1156 de fenomene asociate furtunilor severe pentru România dintre care: 235 evenimente cu grindina de mari dimensiuni (Figura 6), 706 cu vânt intens (Figura 7) și 199 cu precipitații intense (Figurile 8). Au fost raportate de asemenea 4 tornade și 12 evenimente cu pagube sau decese produse de trăsnete. De remarcat este evenimentul cu grindină de foarte mari dimensiuni din 4 iunie 2024, când în județul Iași a fost raportată grindină cu diametrul între 8 și 10 cm.
Fig. 6
Distribuția evenimentelor cu grindină de mari dimensiuni în 2024. Graficul din dreapta sus arată numărul de evenimente din fiecare an din perioada 2015–2024.
Fig. 7
Distribuția evenimentelor cu vânt intens în 2024. Graficul din dreapta susarată numărul de evenimente din fiecare an din perioada 2015–2024.
6 – Baza europeană ESWD adună informații despre furtuni puternice – cum ar fi grindină, vânturi violente sau ploi torențiale – din surse publice, le verifică atent cu date radar, imagini din satelit și comunicate oficiale, și păstrează doar cazurile considerate plauzibile; totuși, trebuie știut că rapoartele sunt mai numeroase în zonele populate și în ultimii ani au crescut datorită smartphone-urilor și rețelelor sociale, iar evenimentele foarte mari sunt raportate mai des decât cele moderate, dar chiar și așa, ESWD rămâne cea mai completă și de încredere sursă pentru a înțelege unde și cât de des se produc fenomene meteo extreme în Europa.
Pentru 2024 s-au observat cele mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni. Aceasta nu e o anomalie, ci mai degrabă o tendință de creștere, ce a putut fi observată pentru furtunile cu grindină de mari dimensiuni, între 2015 și 2024. Pentru furtunile cu precipitații și vânt intens se observă, de asemenea, o creștere, recordul fiind stabilit in 2023
Fig. 8
Distribuția evenimentelor precipitații intense în 2024. Graficul din dreapta sus arată numărul de evenimente din fiecare an din perioada 2015–2024.
Această creștere poate fi privită din două perspective complementare:
- Din punct de vedere climatic, încălzirea atmosferei favorizează furtunile severe: temperaturile mai ridicate cresc conținutul de vapori de apă, deci şi energia pentru aceste furtuni.
- Din punct de vedere al observaţiilor, însă, creşterea numărului de raportări reflectă probabil și o raportare mai bună a acestor evenimente, prin popularizarea platformelor de raportare în timp real şi prin creșterea gradului de conștientizare a publicului.
Prin urmare, această creștere a numărului de evenimente extreme din ultimii ani (inclusiv 2024) trebuie interpretată ca rezultatul unei combinaţii dintre influența schimbărilor climatice şi raportarea mai eficientă.
Anul 2024 a marcat o premieră pentru România, fiind realizat primul studiu de acest fel pentru un eveniment cu precipitații extreme. În ultimele zile din august 2024, un ciclon aproape staționar format deasupra Mării Negre a adus ploi torențiale pe litoralul și în estul României. În mai puțin de 24 de ore s-au cumulat peste 100 mm de precipitații în anumite localități, cu un maxim raportat de aproape 226 mm la Mangalia. Au fost inundate străzi și gospodării în Agigea, Tuzla, Costinești, Eforie, Mangalia și Vama Veche, au existat pene de curent și peste 800 de apeluri de urgență, însă, din fericire, fără victime umane.
Studiul de atribuire realizat de echipa de cercetători de la ClimaMeter a arătat că evenimentul cu precipitațiile extreme din România din august 2024 a fost un eveniment ale cărui caracteristici locale – o creștere cu 10% a precipitațiilor – pot fi atribuite în mare măsură, schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, variabilitatea naturală jucând un rol secundar. Studiul a mai arătat că fenomene asemănătoare cu cel din august 2024 apar acum preponderent în august, ceea ce înseamnă că riscul de inundații se deplasează spre sfârșitul verii, când temperaturile sunt deja foarte ridicate. Rezultatele se aliniază cu cele prezentate în ultimul raport IPCC, care anticipează o intensificarea extremelor hidro-meteorologice în Europa pe măsură ce temperatura globală crește.
Anul 2024 a marcat o premieră pentru România, fiind realizat primul studiu de acest fel pentru un eveniment cu precipitații extreme. În ultimele zile din august 2024, un ciclon aproape staționar format deasupra Mării Negre a adus ploi torențiale pe litoralul și în estul României. În mai puțin de 24 de ore s-au cumulat peste 100 mm de precipitații în anumite localități, cu un maxim raportat de aproape 226 mm la Mangalia. Au fost inundate străzi și gospodării în Agigea, Tuzla, Costinești, Eforie, Mangalia și Vama Veche, au existat pene de curent și peste 800 de apeluri de urgență, însă, din fericire, fără victime umane.
Studiul de atribuire realizat de echipa de cercetători de la ClimaMeter a arătat că evenimentul cu precipitațiile extreme din România din august 2024 a fost un eveniment ale cărui caracteristici locale – o creștere cu 10% a precipitațiilor – pot fi atribuite în mare măsură, schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, variabilitatea naturală jucând un rol secundar. Studiul a mai arătat că fenomene asemănătoare cu cel din august 2024 apar acum preponderent în august, ceea ce înseamnă că riscul de inundații se deplasează spre sfârșitul verii, când temperaturile sunt deja foarte ridicate. Rezultatele se aliniază cu cele prezentate în ultimul raport IPCC, care anticipează o intensificarea extremelor hidro-meteorologice în Europa pe măsură ce temperatura globală crește.
7 – ClimaMeter compară situații atmosferice similare din trecut și prezent pentru a vedea cum s-au schimbat temperaturile, ploile și vântul asociate unui eveniment extrem. Rezultatele, testate statistic și prezentate vizual, arată dacă astfel de fenomene sunt mai probabile sau mai intense în climatul actual. Totuși, metoda folosește date zilnice și pe grilă (ERA5), deci poate rata detalii locale sau variații din interiorul zilei, iar pentru tipare atmosferice foarte rare concluziile sunt mai incerte.
Previziunile climatice actualizate: La ce să ne așteptăm în viitor?
Studiile recente privind furtunile severe au analizat cum se schimbă caracteristicile acestora, în contextul creșterii temperaturii medii globale. După cum am văzut în mai sus, observațiile pe termen lung pentru furtunile severe sunt limitate în Europa. Însă aceste schimbări pot fi detectate reconstruind condițiile de mediu (observații indirecte) care susțin apariția furtunilor severe.
Un astfel de studiu bazat pe observațiile indirecte ale furtunilor cu descărcări electrice și grindină a fost realizat de Battaglioli și echipa sa în 2023 și discutat anterior. În completarea acestui studiu, Ghasemifard și echipa sa au evaluat în studiul lor din 2024 și rolul circulației atmosferice la scară largă. Rezultatele au arătat că, deși schimbările în tipurile de circulație atmosferică influențează parțial apariția furtunilor, creșterea observată a frecvenței celor care produc descărcări electrice și grindină este determinată în principal de factori termodinamici – precum creșterea instabilității atmosferice și a umidității la nivelurile joase ale troposferei, până la aproximativ 4 km –, ceea ce indică faptul că încălzirea globală este factorul cheie.
În ultimii ani au fost înregistrate în Europa furtuni convective, adică furtuni foarte puternice, cu nori care se dezvoltă rapid și ajung foarte sus în atmosferă și care au adus vânt intens, ploi torențiale și grindină, provocând pagube importante. Cercetătorii au început să atribuie aceste evenimente schimbărilor climatice. González-Alemán și echipa sa au analizat un derecho (un sistem de furtuni care se deplasează rapid pe o distanță mare și care produce vânturi capabil să provoace distrugeri pe o zonă extinsă) extraordinar care a lovit Franța și Europa Centrală în iunie 2022. Ei au constatat că încălzirea antropică a fost un factor declanșator crucial, generând o instabilitate record care a alimentat furtunile severe. Experimentele de modelare numerică au arătat că probabilitatea unui astfel de eveniment a crescut substanțial în climatul anului 2022.
Un astfel de studiu bazat pe observațiile indirecte ale furtunilor cu descărcări electrice și grindină a fost realizat de Battaglioli și echipa sa în 2023 și discutat anterior. În completarea acestui studiu, Ghasemifard și echipa sa au evaluat în studiul lor din 2024 și rolul circulației atmosferice la scară largă. Rezultatele au arătat că, deși schimbările în tipurile de circulație atmosferică influențează parțial apariția furtunilor, creșterea observată a frecvenței celor care produc descărcări electrice și grindină este determinată în principal de factori termodinamici – precum creșterea instabilității atmosferice și a umidității la nivelurile joase ale troposferei, până la aproximativ 4 km –, ceea ce indică faptul că încălzirea globală este factorul cheie.
În ultimii ani au fost înregistrate în Europa furtuni convective, adică furtuni foarte puternice, cu nori care se dezvoltă rapid și ajung foarte sus în atmosferă și care au adus vânt intens, ploi torențiale și grindină, provocând pagube importante. Cercetătorii au început să atribuie aceste evenimente schimbărilor climatice. González-Alemán și echipa sa au analizat un derecho (un sistem de furtuni care se deplasează rapid pe o distanță mare și care produce vânturi capabil să provoace distrugeri pe o zonă extinsă) extraordinar care a lovit Franța și Europa Centrală în iunie 2022. Ei au constatat că încălzirea antropică a fost un factor declanșator crucial, generând o instabilitate record care a alimentat furtunile severe. Experimentele de modelare numerică au arătat că probabilitatea unui astfel de eveniment a crescut substanțial în climatul anului 2022.
Acest caz sugerează că unele furtuni severe, considerate în trecut foarte rare, devin mai probabile odată cu creșterea temperaturii medii globale.
Brennan și echipa sa au analizat în cadrul unui studiu din 2025 cum s-ar putea modifica caracteristicile furtunilor cu grindină într-un climat mai cald cu +3°C. Astfel, conform datelor analizate de ei, în viitor, numărul furtunilor cu grindină cu diametrul mai mic decât 2.5 cm ar putea scădea ușor. Însă cele care se vor forma și vor produce grindină cu diametrul de peste 5 cm ar putea deveni de două ori mai frecvente. În medie, furtunile cu grindină se vor deplasa mai repede, vor avea un timp de viață mai mare și vor acoperi suprafețe mai extinse decât în prezent.
Cercetătorii au verificat dacă un nivel de topire mai ridicat (din cauza unei atmosferei mai calde) ar putea reduce dimensiunea grindinii, dar au constatat că acest efect este redus. Chiar și într-un climat mai cald, curenții ascendenți de aer rămân suficient de intenși pentru a susține grindina de peste 5 cm, astfel încât topirea micșorează doar ușor dimensiunea finală a grindinii. Ceea ce înseamnă că rezultă, în mod clar, mai multă grindină de peste 5 cm care ajunge la sol și provoacă pagube.
Cercetătorii arată și că fenomenele asociate furtunilor cu grindină se vor intensifica într-un climat mai cald. Precipitațiile medii asociate furtunilor cu grindină cresc cu aproximativ 20%, iar rafalele de vânt cu 5%. De asemenea cazurile de furtuni cu grindină de peste 5 cm în diametru, însoțite de precipitații foarte intense, ar putea apărea de două ori mai des decât în prezent.
Cercetătorii au verificat dacă un nivel de topire mai ridicat (din cauza unei atmosferei mai calde) ar putea reduce dimensiunea grindinii, dar au constatat că acest efect este redus. Chiar și într-un climat mai cald, curenții ascendenți de aer rămân suficient de intenși pentru a susține grindina de peste 5 cm, astfel încât topirea micșorează doar ușor dimensiunea finală a grindinii. Ceea ce înseamnă că rezultă, în mod clar, mai multă grindină de peste 5 cm care ajunge la sol și provoacă pagube.
Cercetătorii arată și că fenomenele asociate furtunilor cu grindină se vor intensifica într-un climat mai cald. Precipitațiile medii asociate furtunilor cu grindină cresc cu aproximativ 20%, iar rafalele de vânt cu 5%. De asemenea cazurile de furtuni cu grindină de peste 5 cm în diametru, însoțite de precipitații foarte intense, ar putea apărea de două ori mai des decât în prezent.
Impactul actual și viitor asupra României
Pentru România (studiul include doar jumătatea de vest a țării), Brennan și echipa sa au arătat că frecvența de apariție a furtunilor cu grindină scade în sud-vestul României. Însă, autorii subliniază că celelalte caracteristici ale acestor furtuni vor fi amplificate într-un climat mai cald: crește diametrul maxim, durata, suprafața afectată și viteza de deplasare.
Pentru a privi mai în detaliu cum ar putea evolua aceste fenomene în țara noastră, vom utiliza în continuare un set de date dezvoltat recent de o echipă de cercetători de la European Severe Storms Laboratory. Acest set de date conține proiecții climatice folosind cinci dintre cele mai recente modele climatice globale. Algoritmul „învață” din situațiile în care grindina de mari dimensiuni s-a produs efectiv și apoi aplică aceste tipare asupra proiecțiilor climatice viitoare.
Analiza a comparat perioada de referință 1980–2010 cu intervale din viitor corespunzătoare momentelor în care temperatura medie globală ar fi mai ridicată cu 1,5°C, 2,0°C și 3,0°C, conform scenariului climatic pesimist de evoluție a emisiilor, SSP585 în care se presupune că nu se iau măsuri de limitare a încălzirii globaleprecum limitarea combustibililor fosili sau reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Rezultatele arată că, odată cu creșterea temperaturii medii globale, grindina de peste 2 cm va deveni mai frecventă în nordul și centrul României, dar mai rară în sud-est, iar grindina de peste 5 cm va fi mai frecventă aproape peste tot, în special în centrul și nord (Figura 9).
Creșterile cele mai mari apar în scenariul de +3°C, când în centrul și nordul țării episoadele cu grindină de peste 5 cm ar putea fi cu până la 30% mai numeroase decât în perioada 1980–2010, în timp ce sud-estul ar putea vedea o scădere a evenimentelor cu grindina de peste 2 cm dimensiuni cu până la 12%. Aceste rezultate sugerează că, în viitor, episoadele, rare, dar foarte periculoase cu grindină ar putea deveni mai frecvente.
Pentru a privi mai în detaliu cum ar putea evolua aceste fenomene în țara noastră, vom utiliza în continuare un set de date dezvoltat recent de o echipă de cercetători de la European Severe Storms Laboratory. Acest set de date conține proiecții climatice folosind cinci dintre cele mai recente modele climatice globale. Algoritmul „învață” din situațiile în care grindina de mari dimensiuni s-a produs efectiv și apoi aplică aceste tipare asupra proiecțiilor climatice viitoare.
Analiza a comparat perioada de referință 1980–2010 cu intervale din viitor corespunzătoare momentelor în care temperatura medie globală ar fi mai ridicată cu 1,5°C, 2,0°C și 3,0°C, conform scenariului climatic pesimist de evoluție a emisiilor, SSP585 în care se presupune că nu se iau măsuri de limitare a încălzirii globaleprecum limitarea combustibililor fosili sau reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Rezultatele arată că, odată cu creșterea temperaturii medii globale, grindina de peste 2 cm va deveni mai frecventă în nordul și centrul României, dar mai rară în sud-est, iar grindina de peste 5 cm va fi mai frecventă aproape peste tot, în special în centrul și nord (Figura 9).
Creșterile cele mai mari apar în scenariul de +3°C, când în centrul și nordul țării episoadele cu grindină de peste 5 cm ar putea fi cu până la 30% mai numeroase decât în perioada 1980–2010, în timp ce sud-estul ar putea vedea o scădere a evenimentelor cu grindina de peste 2 cm dimensiuni cu până la 12%. Aceste rezultate sugerează că, în viitor, episoadele, rare, dar foarte periculoase cu grindină ar putea deveni mai frecvente.
Fig. 9
Schimbarea procentuală a frecvenței grindinei de mari dimensiuni (>2 cm,stânga) și foarte mari dimensiuni (>5 cm, dreapta) în jumătatea de vest a României,estimată pe baza datelor climatice simulate pentru trei praguri de încălzire globală(+1,5°C, +2,0°C și +3,0°C) în raport cu perioada 1980–2010, conform scenariuluiSSP585. Valorile pozitive indică o creștere a frecvenței, iar cele negative o scădere.
Creșterile cele mai mari apar în scenariul de +3°C, când în centrul și nordul țării episoadele cu grindină de peste 5 cm ar putea fi cu până la 30% mai numeroase decât în perioada 1980–2010, în timp ce sud-estul ar putea vedea o scădere a evenimentelor cu grindina de peste 2 cm dimensiuni cu până la 12%. Aceste rezultate sugerează că, în viitor, episoadele, rare, dar foarte periculoase cu grindină ar putea deveni mai frecvente.
Furtunile severe – grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitații intense, descărcări electrice și, mai rar, tornade – prezintă un risc major pentru mediu, societate și economie. Previziunile climatice indică o severitate precum și o acoperire mai mare în viitor a acestor evenimente.
8 – SSP585 (Shared Socioeconomic Pathway, Scenariu socio-economic comun) este un scenariu folosit de cercetători pentru a estima cum se va schimba clima în viitor dacă lumea continuă să ardă combustibili fosili și să emită gaze cu efect de seră în ritm ridicat, fără măsuri importante de reducere a emisiilor. Este, practic, „scenariul pesimist” – economia globală crește rapid, dar depinde în continuare de petrol, gaz și cărbune. În acest scenariu, spre sfârșitul secolului, temperatura medie globală ar putea fi cu aproximativ 4°C mai mare decât în perioada preindustrială, ceea ce ar duce la schimbări majore ale vremii și climei, cu fenomene extreme mai frecvente și mai intense.
.jpg)
Impactul în mediul urban
Furtunile severe pot avea un impact mai mare în mediul urban față de zonele rurale. Densitatea mare de clădiri, infrastructura critică (utilități, transport, comunicații), numărul mare de autovehicule și suprafețele impermeabile cresc expunerea și pot declanșa efectele în lanț.
În orașele României impactul furtunilor severe este amplificat de calitatea construcțiilor și de rețele tehnice parțial îmbătrânite. Grindina de mari dimensiuni poate perfora învelitori ușoare (de exemplu, tablă subțire, șindrilă bituminoasă), sparge țiglele și ferestrele. Vântul puternic poate desprinde țigle, panouri publicitare și elemente de pe fațade, iar în cazul blocurilor termoizolate, plăcile de termo-izolatoare slab fixate se pot desprinde. La clădirile înalte, rafalele cresc riscul de desprinderi. Desigur, panourile fotovoltaice sau solare, precum și aparatele de aer condiționat sunt și ele vulnerabile la grindină și vânt intens.
O expunere mare apare și la infrastructura critică (energie, gaz, apă sau comunicații). Situațiile tipice sunt cele în care vântul și copacii doborâți întrerup alimentarea cu energie electrică sau blocarea intersecțiilor și a transportul public. Precipitațiile intense combinate cu zonele impermeabile (asfalt, bitum, beton) depășesc capacitatea gurilor de scurgere, ducând inundarea subsoluri sau a stațiilor de metrou.
În orașele României impactul furtunilor severe este amplificat de calitatea construcțiilor și de rețele tehnice parțial îmbătrânite. Grindina de mari dimensiuni poate perfora învelitori ușoare (de exemplu, tablă subțire, șindrilă bituminoasă), sparge țiglele și ferestrele. Vântul puternic poate desprinde țigle, panouri publicitare și elemente de pe fațade, iar în cazul blocurilor termoizolate, plăcile de termo-izolatoare slab fixate se pot desprinde. La clădirile înalte, rafalele cresc riscul de desprinderi. Desigur, panourile fotovoltaice sau solare, precum și aparatele de aer condiționat sunt și ele vulnerabile la grindină și vânt intens.
O expunere mare apare și la infrastructura critică (energie, gaz, apă sau comunicații). Situațiile tipice sunt cele în care vântul și copacii doborâți întrerup alimentarea cu energie electrică sau blocarea intersecțiilor și a transportul public. Precipitațiile intense combinate cu zonele impermeabile (asfalt, bitum, beton) depășesc capacitatea gurilor de scurgere, ducând inundarea subsoluri sau a stațiilor de metrou.
Pe lângă semnalul climatic – o atmosferă mai caldă și mai umedă poate alimenta furtuni mai puternice –, factorii locali influențează unde și cât de mult este afectat un oraș de furtunile severe. De exemplu, urbanizarea – în unele cazuri accelerată – reconfigurează curgerea aerului și fluxurile de căldură și de umiditate. În zilele caniculare, asfaltul și betonul se încing, astfel că aerul de la nivelul solului devine mai cald și se ridică. Blocurile și clădirile înalte schimbă direcția vântului și cresc turbulența, așa că aerul urcă mai ușor, se formează nori și precipitațiile pot deveni mai intense chiar deasupra sau imediat în aval de oraș.
Studiile au arătat, de asemenea, că se pot produce precipitații mai frecvente/intense la 30–60 km în aval de marile orașe. Dar zonele urbane înseamnă și o concentrare a bunurilor, ceea ce duce la o creștere a pagubelor, atunci când apare un episod cu furtuni severe. Grindina, vântul sau precipitațiile produc pierderi mult mai mari acolo unde expunerea și valoarea bunurilor este ridicată sau infrastructura este precară.
Exemplele din 2024 arată clar tiparele de impact în orașe (Figura 5). De exemplu, în București pe 14 iunie 2024, o furtună de câteva zeci de minute a inundat peste 100 de străzi, a afectat aproximativ 200 de locuințe și subsoluri, a doborât 60 de copaci și 7 stâlpi, a avariat peste 70 de mașini și a provocat devieri de zboruri. O combinație nefastă între canalizare suprasolicitată, arbori vulnerabili și densitate mare de bunuri.
Pe 10 iulie 2024, un alt episod cu furtuni severe a dus la 70 de copaci căzuți, 6 acoperișuri afectate, 3 străzi blocate și 41 de vehicule avariate, blocând temporar traficul și intervențiile. La Cluj-Napoca (13 iunie 2024), precipitațiile intense au produs acumulări rapide de apă (șoferi surprinși într-un pasaj), iar într-un mall a cedat o porțiune de tavan din cauza infiltrațiilor (vulnerabilitate tipică a spațiilor comerciale mari la ploi scurte, intense). Pe litoral, la Eforie Nord (6 iunie 2024) grindină a acoperit plaja, un exemplu clar că orașele din zona litoralului sunt expuse furtunilor severe vara, când turiștii și infrastructura sezonieră cresc expunerea.
Exemplele din 2024 arată clar tiparele de impact în orașe (Figura 5). De exemplu, în București pe 14 iunie 2024, o furtună de câteva zeci de minute a inundat peste 100 de străzi, a afectat aproximativ 200 de locuințe și subsoluri, a doborât 60 de copaci și 7 stâlpi, a avariat peste 70 de mașini și a provocat devieri de zboruri. O combinație nefastă între canalizare suprasolicitată, arbori vulnerabili și densitate mare de bunuri.
Pe 10 iulie 2024, un alt episod cu furtuni severe a dus la 70 de copaci căzuți, 6 acoperișuri afectate, 3 străzi blocate și 41 de vehicule avariate, blocând temporar traficul și intervențiile. La Cluj-Napoca (13 iunie 2024), precipitațiile intense au produs acumulări rapide de apă (șoferi surprinși într-un pasaj), iar într-un mall a cedat o porțiune de tavan din cauza infiltrațiilor (vulnerabilitate tipică a spațiilor comerciale mari la ploi scurte, intense). Pe litoral, la Eforie Nord (6 iunie 2024) grindină a acoperit plaja, un exemplu clar că orașele din zona litoralului sunt expuse furtunilor severe vara, când turiștii și infrastructura sezonieră cresc expunerea.
Impactul asupra agriculturii
Pentru agricultură, furtunile severe înseamnă pierderi rapide și costuri ridicate. Grindina lovește direct plantele, poate distruge complet culturile agricole, poate distruge inclusiv solariile, ceea ce duce la o scădere a producției din anul respectiv, chiar și în cazul revenirii ulterioare a culturilor).
Pentru viticultură studiile indică scăderi de recoltă și probleme de calitate după episoadele de grindină, ceea ce impune intervenții rapide după eveniment. În cazul precipitațiilor intense, apa se adună pe câmp și în sol (băltiri), iar rădăcinile plantelor pot astfel rămân fără oxigen (asfixie radiculară). Dacă această situație persistă – mai ales în zonele cu soluri compactate și temperaturi ridicate– poate duce la pierderea culturilor. În plus, în multe regiuni europene episoadele de ploaie foarte intensă sunt deja mai frecvente, ceea ce amplifică riscurile pentru terenuri (de exemplu, eroziune). Furtunile cu vânt intens îndoaie sau rup tulpinile plantelor, ceea ce scade randamentul culturilor. Dacă după un episod cu vânt intens este urmat de precipitații, atunci impactul poate fi și asupra calității culturilor agricole.
În 2024, furtunile severe (Figura 5) au lăsat urme clare în agricultură: la Răducăneni (Iași), pe 4 iunie, a căzut grindină de mari dimensiuni, care a avariat mașini și a distrus culturi în mai puțin de o jumătate de oră. În sudul județului Dâmbovița (Lungulețu, Slobozia Moară, Brezoaele), pe 13 iunie, suprafețe extinse de culturi agricole au fost afectate de o furtună cu grindină. La Codlea (Brașov), pe 20 iulie, o furtună cu grindină și vânt intens a distrus sute de hectare (cereale, cartofi, soia) și a avariat stâlpi electrici și instalații de irigat, ilustrând cum furtunile severe afectează atât producția, cât și infrastructura fermelor.
Pentru viticultură studiile indică scăderi de recoltă și probleme de calitate după episoadele de grindină, ceea ce impune intervenții rapide după eveniment. În cazul precipitațiilor intense, apa se adună pe câmp și în sol (băltiri), iar rădăcinile plantelor pot astfel rămân fără oxigen (asfixie radiculară). Dacă această situație persistă – mai ales în zonele cu soluri compactate și temperaturi ridicate– poate duce la pierderea culturilor. În plus, în multe regiuni europene episoadele de ploaie foarte intensă sunt deja mai frecvente, ceea ce amplifică riscurile pentru terenuri (de exemplu, eroziune). Furtunile cu vânt intens îndoaie sau rup tulpinile plantelor, ceea ce scade randamentul culturilor. Dacă după un episod cu vânt intens este urmat de precipitații, atunci impactul poate fi și asupra calității culturilor agricole.
În 2024, furtunile severe (Figura 5) au lăsat urme clare în agricultură: la Răducăneni (Iași), pe 4 iunie, a căzut grindină de mari dimensiuni, care a avariat mașini și a distrus culturi în mai puțin de o jumătate de oră. În sudul județului Dâmbovița (Lungulețu, Slobozia Moară, Brezoaele), pe 13 iunie, suprafețe extinse de culturi agricole au fost afectate de o furtună cu grindină. La Codlea (Brașov), pe 20 iulie, o furtună cu grindină și vânt intens a distrus sute de hectare (cereale, cartofi, soia) și a avariat stâlpi electrici și instalații de irigat, ilustrând cum furtunile severe afectează atât producția, cât și infrastructura fermelor.
Impactul social și economic
Furtunile severe nu înseamnă doar acoperișuri smulse sau copaci doborâți. În câteva zeci de minute ele pot afecta sănătatea oamenilor, întrerupe servicii esențiale, bloca transportul și încetini activitatea economică. Aceasta înseamnă costuri directe și indirecte pentru reparații, reluarea serviciilor și sprijin social. În același timp, apar efecte sociale directe: evacuări și adăpostire temporară, întreruperi de tratamente și, după inundații, probleme medicale agravate de umezeală și mucegai.
Agenția Europeană de Mediu (EEA) avertizează că astfel de riscuri pentru sănătate cresc în Europa și necesită acțiune rapidă. La nivel de gospodărie, bilanțul înseamnă locuințe și bunuri avariate (ferestre/acoperișuri, subsoluri, mașini), și cheltuieli neplanificate și relocări. La nivelul unei comunități, costurile cresc din cauza pagubelor directe (clădiri, utilități, agricultură) și pierderilor indirecte (producție întreruptă, turism). Datele EEA arată că, în Uniunea Europeană, pierderile economice cumulate au ajuns la aproximativ 738 miliarde de euro pentru perioada 1980–2023, ultimii ani fiind printre cei cu cele mai mari pierderi. Tendința este crescătoare în Europa în ceea ce privește pierderile economice. În plus, o mare parte din aceste pierderi rămân neasigurate.
În România, în anul 2024, un singur asigurător specializat a plătit aproximativ 65 milioane de lei despăgubiri doar în luna iunie, pentru pagube produse de furtuni severe. Cea mai mare despăgubire (5,4 milioane de lei) a fost acordată unui fermier din județul Ilfov, ale cărui culturi de rapiță și grâu de toamnă au fost devastate de grindină. O altă plată semnificativă, de 2,8 milioane de lei, a fost făcută către un fermier din județul Dâmbovița, care s-a confruntat cu mai multe riscuri, inclusiv secetă, furtună, ploi și incendiu. Pe locul al treilea se află un dosar de daune deschis în județul Călărași, unde grindina din iunie a afectat grav culturile agricole – despăgubirea totală a fost de 2,8 milioane de lei. Aceste date confirmă impactul financiar imediat al furtunilor severe asupra agriculturii.
Agenția Europeană de Mediu (EEA) avertizează că astfel de riscuri pentru sănătate cresc în Europa și necesită acțiune rapidă. La nivel de gospodărie, bilanțul înseamnă locuințe și bunuri avariate (ferestre/acoperișuri, subsoluri, mașini), și cheltuieli neplanificate și relocări. La nivelul unei comunități, costurile cresc din cauza pagubelor directe (clădiri, utilități, agricultură) și pierderilor indirecte (producție întreruptă, turism). Datele EEA arată că, în Uniunea Europeană, pierderile economice cumulate au ajuns la aproximativ 738 miliarde de euro pentru perioada 1980–2023, ultimii ani fiind printre cei cu cele mai mari pierderi. Tendința este crescătoare în Europa în ceea ce privește pierderile economice. În plus, o mare parte din aceste pierderi rămân neasigurate.
În România, în anul 2024, un singur asigurător specializat a plătit aproximativ 65 milioane de lei despăgubiri doar în luna iunie, pentru pagube produse de furtuni severe. Cea mai mare despăgubire (5,4 milioane de lei) a fost acordată unui fermier din județul Ilfov, ale cărui culturi de rapiță și grâu de toamnă au fost devastate de grindină. O altă plată semnificativă, de 2,8 milioane de lei, a fost făcută către un fermier din județul Dâmbovița, care s-a confruntat cu mai multe riscuri, inclusiv secetă, furtună, ploi și incendiu. Pe locul al treilea se află un dosar de daune deschis în județul Călărași, unde grindina din iunie a afectat grav culturile agricole – despăgubirea totală a fost de 2,8 milioane de lei. Aceste date confirmă impactul financiar imediat al furtunilor severe asupra agriculturii.
CONCLUZII
Ce arată tendințele pe termen lung și proiecțiile climatice despre frecvența și intensitatea furtunilor severe din România?
- Pe termen lung (1990–2024) numărul orelor cu condiții favorabile pentru furtuni cu descărcări electrice și furtuni severe a rămas relativ constant sau a avut o ușoară scădere în anumite regiuni. În contextul schimbărilor climatice, stratul de aer stabil din apropierea suprafeței solului care împiedică dezvoltarea furtunilor severe apare mai frecvent și este mai puternic. Ceea ce înseamnă mai puține furtuni severe. Dar în zilele în care există o forțare suficientă – de exemplu un front atmosferic, o linie de convergență a vântului, efectul reliefului – și acest strat de aer stabil este depășit, furtunile au la dispoziție multă energie acumulată în aerul mai cald de la sol. Atunci curenții ascendenți sunt mai puternici, norii cresc mai repede și mai sus. Pe scurt, apar mai puține furtuni, dar cele care pornesc tind să fie mai violente (precipitații intense, grindină mai mare, vânt mai intens) deoarece combinația dintre energia disponibilă mai mare și stabilitatea din apropierea suprafeței favorizează evoluții rapide și severe.
- Pentru grindină – de peste 2 sau peste 5 cm – schimbarea pe termen lung are o tendință crescătoare, dar relativ mică. Ceea ce înseamnă că apar mai des condiții pentru formarea furtunilor severe care produc grindină.
- Proiecții climatice pentru praguri de +1,5, +2,0,+3,0°C arată că probabilitatea de formare a furtunilor cu grindină de peste 5 cm crește, în special în centru și nord, cu un semnal mai clar pentru o creștere +3°C; pentru grindină de peste 2 cm apare o creștere în nord/centru și o scădere în sud-est.
- Anul 2024 a fost caracterizat de densități mari de trăsnete în ariile montane și subcarpatice. Datele furnizate de European Severe Weather Database arată că au fost raportate 1156 fenomene meteorologice extreme asociate furtunilor severe, dintre care 235 pentru grindină de peste 2 cm, 706 pentru vânt intens și 199 pentru precipitații intense.
- Vulnerabilitate, combinația dintre hazard (număr de ore cu condiții pentru furtuni severe), expunere, sensibilitate și capacitate de adaptare arată că valorile ridicate sunt acolo unde expunerea este mare și capacitatea de adaptare este modestă. De exemplu, scoruri foarte ridicate (de peste 80%) apar în Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova, Buzău, Suceava și Neamț. (Scorul este relativ și se interpretează comparativ între județe, nu ca valoare absolută a riscului.)
În orașe:
Ce putem face pentru a reduce impactul furtunilor severe?
Pagubele produse în zonele urbane de furtunile severe din 2024 (dar și cele din 2025) au evidențiat vulnerabilitatea orașelor: arbori prăbușiți, autovehicule avariate și acoperișuri smulse. Pe termen scurt (până în 2030), municipalitățile trebuie să implementeze programe de management al arborilor și al infrastructurii verzi. Aceasta implică identificare arborilor vulnerabili la vânt, precum și plantarea de specii rezistente la furtuni. Astfel, va scădea riscul copacilor căzuți care blochează traficul ori distrug bunuri. În același timp este necesară verificarea periodică a elementelor de construcție expuse furtunilor (de exemplu, acoperișuri, panouri, schele) și ancorarea lor conform normelor. Aceste acțiuni pot fi realizate rapid, prin inventarierea arborilor cu risc și actualizarea normelor de construcție, asigurându-se că noile clădiri au acoperișuri fixate conform normelor și materiale rezistente la fenomene meteorologice severe. Astfel de măsuri previn repetarea scenariilor în care furtunile, chiar și de scurtă durată, paralizează orașe întregi și provoacă pagube majore.
Pe termen mediu (până în 2050), adaptarea urbană înseamnă valorificarea soluțiilor bazate pe natură și infrastructură modernizată. Orașele europene investesc deja în urbanism climatic prin actualizarea planurilor de urbanism și a codurilor de construcții și implementarea de soluții bazate pe natură. Municipalitățile ar trebui să adopte practici similare. Aceasta înseamnă extinderea spațiilor verzi urbane (parcuri, păduri urbane) care să funcționeze ca “zone tampon” pentru vânt și ploi torențiale, dar și crearea de acoperișuri verzi și suprafețe permeabile, pentru a prelua apa pluvială. România ar putea construi până în 2050 sisteme moderne de drenaj – rezervoare subterane, canalizări redimensionate – capabile să gestioneze cantități mari de apă în timp scurt. De asemenea, utilitățile critice din zonele urbane trebuie treptat adaptate climei viitoare. Aceasta înseamnă, printre altele, îngroparea rețelelor electrice și de comunicații pentru a evita întreruperile cauzate de vânt, dar și protejarea infrastructurii de transport în comun (de exemplu, stații de tramvai rezistente la intemperii).
Pe termen mediu (până în 2050), adaptarea urbană înseamnă valorificarea soluțiilor bazate pe natură și infrastructură modernizată. Orașele europene investesc deja în urbanism climatic prin actualizarea planurilor de urbanism și a codurilor de construcții și implementarea de soluții bazate pe natură. Municipalitățile ar trebui să adopte practici similare. Aceasta înseamnă extinderea spațiilor verzi urbane (parcuri, păduri urbane) care să funcționeze ca “zone tampon” pentru vânt și ploi torențiale, dar și crearea de acoperișuri verzi și suprafețe permeabile, pentru a prelua apa pluvială. România ar putea construi până în 2050 sisteme moderne de drenaj – rezervoare subterane, canalizări redimensionate – capabile să gestioneze cantități mari de apă în timp scurt. De asemenea, utilitățile critice din zonele urbane trebuie treptat adaptate climei viitoare. Aceasta înseamnă, printre altele, îngroparea rețelelor electrice și de comunicații pentru a evita întreruperile cauzate de vânt, dar și protejarea infrastructurii de transport în comun (de exemplu, stații de tramvai rezistente la intemperii).
Agricultură
Sectorul agricol a suferit în 2024 (dar și în 2025) pierderi substanțiale din cauza furtunilor severe. Până în 2030, fermierii ar putea fi sprijiniți financiar să își protejeze culturile prin mijloace proprii, de exemplu, montarea de plase antigrindină în livezi și culturi viticole. Un exemplu de bune practici vine din vestul Europei, unde proiectul LIFE VinoShield a început instalarea de plase de protecție în podgorii din Spania, Franța și Italia, menite să apere vița-de-vie de grindină, îngheț târziu, ploi torențiale și radiație solară. Acest proiect își propune să reducă pagubele climatice de la 30% la doar 5% pe suprafețele protejate, până în 2032. Astfel de soluții pot fi implementate și în România prin subvenționarea achiziției de plase antigrindină, în special pentru zonele cele mai expuse precum livezile din vestul țării și podgoriile din sud.
Pe termen lung, agricultura din România va trebui să se adapteze la furtunile severe și noile condiții climatice. Printre soluțiile de adaptare sunt perdele forestiere și gardurile vii de protecție – care pot atenua vânturile – și plantarea de soiuri de plante mai rezistente la stresul mecanic cauzat de grindină și vânt intens, precum varietăți de porumb cu tulpini mai solide.
Digitalizarea agriculturii este un alt capitol ce poate juca un rol cheie pe termen lung și ar implica sisteme de avertizare timpurie dedicate fermierilor, care să ofere notificări locale de furtuni severe cu câteva ore înainte. Asta ar permite adoptarea unor măsuri rapide precum adăpostirea utilajelor, protejarea animalelor, montarea plaselor de protecție.
Pe termen lung, agricultura din România va trebui să se adapteze la furtunile severe și noile condiții climatice. Printre soluțiile de adaptare sunt perdele forestiere și gardurile vii de protecție – care pot atenua vânturile – și plantarea de soiuri de plante mai rezistente la stresul mecanic cauzat de grindină și vânt intens, precum varietăți de porumb cu tulpini mai solide.
Digitalizarea agriculturii este un alt capitol ce poate juca un rol cheie pe termen lung și ar implica sisteme de avertizare timpurie dedicate fermierilor, care să ofere notificări locale de furtuni severe cu câteva ore înainte. Asta ar permite adoptarea unor măsuri rapide precum adăpostirea utilajelor, protejarea animalelor, montarea plaselor de protecție.
Educație publică și comunitară
Până în 2030, educația publicului și comunicarea eficientă în situații de urgență trebuie consolidate pentru a reduce expunerea și vulnerabilitatea populației la furtuni severe. Un prim pas concret este dezvoltarea de campanii naționale de informare privind pregătirea și reacția la furtuni severe.
Lecțiile anului 2024 – dar și din anii precedenții, în special reacțiile din timpul tornadei din 30 aprilie 2019 – au arătat că mulți cetățeni nu știu cum să procedeze atunci când sunt surprinși de furtuni care produc trăsnete, grindină mari dimensiuni sau vânt intens. Unii parchează sub copaci sau rămân în zone deschise, expunându-se mai mult accidentărilor, după cum arată datele: România se situează pe locul trei în Europa la mortalitate produsă de trăsnete.
În acest sens, autoritățile (DSU, IGSU și ANM) ar trebui să difuzeze periodic mesaje educative prin mass-media, rețele sociale și afișaj public. O serie de produse utile ar fi ghidurile vizuale tip infografic care să explice pe înțelesul tuturor pașii de siguranță, de exemplu – unde să te adăpostești în timpul unei furtuni sau cum se conduce preventiv în caz de vijelie. Aceste materiale ar trebui distribuite în special înaintea sezonului cald (mai–iunie) în fiecare an.
Un exemplu foarte bun în acest sens este platforma Fii pregătit. Acesta este un proiect de informare al Departamentului pentru Situații de Urgență din România, care conține materiale educative pentru siguranța în caz de furtună. De asemenea, sistemul RO-ALERT permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast, pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență care nu doar anunță fenomenul (de exemplu, vânt, grindină) ci și ce ce acțiuni trebuie întreprinse.
Concomitent, educația în școli are un rol esențial. Până în 2030, noțiuni despre schimbări climatice și fenomene extreme trebuie integrate în programa școlară (inclusiv în cadrul unor evenimente conexe, precum Săptămâna Verde sau Săptămâna Altfel). Există deja astfel de inițiative cum ar fi Marți 13 – Ziua Informării Preventive. Extinderea acestor programe la nivel național va forma o generație mai conștientă și mai pregătită.
Pe termen lung, până în 2050, este necesară crearea unei culturi a prevenției și a rezilienței la nivelul întregii societăți. Comunicarea privind riscurile climatice va trebui să devină omniprezentă și adaptată diverselor grupuri de populație. În practică, asta înseamnă dezvoltarea unor sisteme moderne de alertare și informare publică: de la aplicații mobile personalizate, care trimit alerte și recomandări de acțiune în funcție de locația cetățeanului, până la panouri electronice stradale care afișează avertismente și instrucțiuni în timp real, atunci când se emite un cod roșu de furtună.
De asemenea, comunicarea riscului va trebui să țină cont de grupurile vulnerabile. Până în 2050, educația climatică ar trebui să fie parte integrantă nu doar a școlii, ci și a formării profesionale și a campaniilor de sănătate publică.
Lecțiile anului 2024 – dar și din anii precedenții, în special reacțiile din timpul tornadei din 30 aprilie 2019 – au arătat că mulți cetățeni nu știu cum să procedeze atunci când sunt surprinși de furtuni care produc trăsnete, grindină mari dimensiuni sau vânt intens. Unii parchează sub copaci sau rămân în zone deschise, expunându-se mai mult accidentărilor, după cum arată datele: România se situează pe locul trei în Europa la mortalitate produsă de trăsnete.
În acest sens, autoritățile (DSU, IGSU și ANM) ar trebui să difuzeze periodic mesaje educative prin mass-media, rețele sociale și afișaj public. O serie de produse utile ar fi ghidurile vizuale tip infografic care să explice pe înțelesul tuturor pașii de siguranță, de exemplu – unde să te adăpostești în timpul unei furtuni sau cum se conduce preventiv în caz de vijelie. Aceste materiale ar trebui distribuite în special înaintea sezonului cald (mai–iunie) în fiecare an.
Un exemplu foarte bun în acest sens este platforma Fii pregătit. Acesta este un proiect de informare al Departamentului pentru Situații de Urgență din România, care conține materiale educative pentru siguranța în caz de furtună. De asemenea, sistemul RO-ALERT permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast, pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență care nu doar anunță fenomenul (de exemplu, vânt, grindină) ci și ce ce acțiuni trebuie întreprinse.
Concomitent, educația în școli are un rol esențial. Până în 2030, noțiuni despre schimbări climatice și fenomene extreme trebuie integrate în programa școlară (inclusiv în cadrul unor evenimente conexe, precum Săptămâna Verde sau Săptămâna Altfel). Există deja astfel de inițiative cum ar fi Marți 13 – Ziua Informării Preventive. Extinderea acestor programe la nivel național va forma o generație mai conștientă și mai pregătită.
Pe termen lung, până în 2050, este necesară crearea unei culturi a prevenției și a rezilienței la nivelul întregii societăți. Comunicarea privind riscurile climatice va trebui să devină omniprezentă și adaptată diverselor grupuri de populație. În practică, asta înseamnă dezvoltarea unor sisteme moderne de alertare și informare publică: de la aplicații mobile personalizate, care trimit alerte și recomandări de acțiune în funcție de locația cetățeanului, până la panouri electronice stradale care afișează avertismente și instrucțiuni în timp real, atunci când se emite un cod roșu de furtună.
De asemenea, comunicarea riscului va trebui să țină cont de grupurile vulnerabile. Până în 2050, educația climatică ar trebui să fie parte integrantă nu doar a școlii, ci și a formării profesionale și a campaniilor de sănătate publică.
autori
.png)
Dr. Bogdan Antonescu
este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.