este Senior Researcher în cadrul Departamentului de Economie Curată al Energy Policy Group, având experiență în politici climatice. A absolvit Academia de Studii Economice din București, unde a obținut o diplomă de licență în managementul administrației publice și o diplomă postuniversitară în dezvoltare durabilă. În prezent urmează programul de master Public Policy for Energy, Climate Change and Sustainability la Universitatea din București.

Înainte de a se alătura EPG, a fost consilier pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având un rol important în formularea poziției României privind legislația climatică a UE și participând la negocierile de profil la nivel de experți. A coordonat, de asemenea, componenta climatică a României în procesul de aderare la OCDE.

Ioana a contribuit la elaborarea unor rapoarte internaționale de referință, printre care: UNECE Environmental Performance Reviews, OECD Economic Surveys 2024, raportul UE Strengthening Cultural Heritage Resilience for Climate Change – Where the European Green Deal Meets Cultural Heritage și Strategia UNIDO pentru Schimbări Climatice.

Pe plan național, a participat la elaborarea unor documente strategice majore, precum Strategia Națională privind Adaptare la Schimbările Climatice, Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre și Strategia privind Schimbările Climatice a Ministerului Apărării Naționale.

Este cercetător științific principal gr. II și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București. Are studii medicale, a urmat studii postuniversitare în antropologie socială și a obținut titlul de doctor în psihiatrie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Domeniile sale de interes în cercetare includ antropologia medicală, psihiatria culturală și istoria medicinei. În ultimii cinci ani, Dr. Toma s-a implicat în organizarea primei conferințe a Academiei Române privind schimbările climatice, a participat la Grupul de lucru al Administrației Prezidențiale privind schimbările climatice, a făcut parte din Grupul de lucru privind Fondul Social și Clima și a contribuit la mai multe documente oficiale ale României pe această temă. Dr. Toma a participat, în calitate de reprezentant al României, la panelul de experți din țările membre ale Uniunii Europene care a pus în dezbatere prima versiune a documentului intitulat „Strategic Research and Innovation Agenda (SRIA) on Health and Climate Change”. Grupul de lucru a fost organizat de Comisia Europeană prin RTD Environment and Health (2024). Recent, în cadrul Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD), din cadrul guvernului României, Dr. Toma a constituit un grup de lucru pe tema sănătate și schimbări climatice, prin intermediul căruia România contribuie la activitatea rețelei europene a consiliilor consultative - European Environment and Sustainable Development Advisory Councils Network (EEAC Network) - de la Bruxelles. În luna ianuarie 2025 Dr. Toma a fost ales vicepreședinte al CCDD. De asemenea, în prezent, ocupă poziția de co-președinte al Grupului de lucru pe sănătate al EEAC Network (Bruxelles).

Este profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă și desfășoară cercetări în domeniul fenomenelor meteo-climatice extreme, al schimbărilor climatice și al impactului acestora asupra mediului și societății. Prof. Croitoru a fost implicată în numeroase studii care explorează efectele fenomenelor extreme si schimbărilor climatice asupra sanatatii, agriculturii și resurselor de apă. Prof. Croitoru este reprezentant regional pentru Europa (RA VI) în cadrul Consiliului de Cercetare al Organizației Meteorologice Mondiale (WMO) contribuind la dezvoltarea și promovarea cercetării climatice. De asemenea, Prof. Croitoru prezidează Grupul de Lucru al WMO pentru Schimbul de Date cu Sectorul de Cercetare din subordinea aceluiași organism, o iniţiativă foarte importantă care are ca scop îmbunătățirea accesului la date meteorologice și climatice pentru comunitatea științifică. Totodată, Prof. Croitoru coordonează şi Grupul de Lucru pentru Cercetare la nivel European din cadrul Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care are ca principal rol stabilirea priorităţilor de cercetare la nivel regional şi facilitarea comunicării între cercetători şi profesioniştii din domeniul meteorologie, hidrologie şi compoziţia atmosferică pentru implementarea rezultatelor ştiinţifice în activitatea operaţională. La nivel naţional, Prof. Croitoru este membră a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD), ca expert pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13 - Acţiune climatică

este cercetător științific senior la Administrația Națională de Meteorologie din România, unde conduce grupul de „Predicții climatice de la nivel lunar la sezonier”. Deține un doctorat în Modelare Numerică a Atmosferei și Oceanului, obținut la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse. Este abilitată în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Fizică, Universitatea din București. Domeniile sale principale de expertiză includ modelarea și predicția climatică procesele fizice și dinamice din atmosferă și predictibilitatea acestora. În prezent, cercetările sale se concentrează pe schimbările climatice, fenomenele extreme și măsurile de reducere a impactului acestora.

este fiziolog vegetal și cercetător științific senior, specializat în modelarea creșterii și dezvoltării culturilor de câmp. În prezent, ocupă funcția de șef al Departamentului de Genotipare și Fenotipare din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. El este un expert recunoscut în fiziologia plantelor și modelarea creșterii culturilor, cu contribuții semnificative la înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii europene.

este profesoară de sociologie, coordonatoare de doctorat și directoarea școlii doctorale de sociologie la Universitatea din București, unde predă cursuri de metodologie sociologică. Cercetările sale se orientează spre controversele științifice privind criza climatică, vaccinarea și homeopatia, precum și rolul tehnologiilor digitale în redefinirea adevărului și încrederii. Interesele sale de cercetare includ și reprezentările de gen și vârstă în media diverse, de la reclame la jocuri video, romane grafice și manuale școlare. Cosima Rughiniș este redactor șef la Compaso – Journal of Comparative Research in Sociology and Anthropology și a fost coordonatoarea proiectului de cercetare SKEPSIS (https://skepsis-project.ro/). A fost bursieră și cercetătoare invitată la GESIS – European Data Laboratory EUROLAB, Colegiul Noua Europă, Open Society Institute, și Wissenschaftskolleg zu Berlin.

Simona-Nicoleta Vulpe este lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Cercetările sale se concentrează asupra scepticismului față de știință, cu accent pe controversele privind vaccinarea și schimbările climatice. Interesele sale includ, de asemenea, reprezentările sociale ale științei și tehnologiei, precum și mecanismele sociale prin care se formează și se transmit atitudinile de încredere și neîncredere în cunoașterea științifică. Simona-Nicoleta Vulpe este editor al revistei "Compaso – Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology" și autoare a numeroase articole publicate în reviste internaționale de prestigiu. Teza sa de doctorat, "Science Skepticism. Temporal and Religious Agency in Vaccination and Climate Change Controversies", susținută în 2023, a fost distinsă cu Premiul Senatului Universității din București pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul științelor sociale.

este profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației, Universitatea Babeș-Bolyai. A urmat specializări in statistică socială la University of Michigan, Ann Arbor, a fost bursier Fulbright la University of Maryland, College Park, și UNESCO Global Education Monitoring Report fellow. Interesele sale de cercetare includ tranzițiile democratice și economice, capitalul social, politicile educaționale, socializarea tinerilor, inegalitatea veniturilor și migrația. În același timp, este voluntar în mai multe asociații și fundații care contribuie la dezvoltarea societății civile și la dezvoltarea unei culturi democratice.  A coordonat  Agenția pentru Strategii Guvernamentale, și a fost membru al Consiliului Național al Cercetării Științifice.

Cristian Mihai Adamescu este cercetător științific principal la Universitatea din București și, din 2017, director al Centrului de Cercetare în Ecologie a Sistemelor și Sustenabilitate, precum și coordonator al Stației de Cercetare Brăila.Interesele sale profesionale vizează în principal ecologia râurilor mari; aplicarea ecologiei sistemice la sustenabilitate; rețele de senzori și monitorizare de înaltă frecvență pentru sisteme complexe; dinamica și productivitatea ecosistemelor acvatice dulcicole; eutrofizarea și impactul acesteia; rolul funcțional al zonelor umede; dinamica populațiilor de fitoplancton; elaborarea planurilor integrate de management și a opțiunilor de conservare a biodiversității; comunicarea științei către publicul larg.Coordonează echipa României în trei proiecte finanțate prin programul Horizon 2020: eLTER (Infrastructure europeană integrată pentru cercetarea pe termen lung a ecosistemelor și sistemelor socio-ecologice), ESMERALDA (Îmbunătățirea cartografierii serviciilor ecosistemice pentru politici și luarea deciziilor) și Advanced eLTER.A contribuit la elaborarea a 10 planuri de management pentru situri Natura 2000 și pentru Parcul Natural Insula Mică a Brăilei, în cadrul unui proiect LIFE-Natura. În acest context au fost aplicate numeroase abordări inovatoare, inclusiv Fuzzy Cognitive Mapping.
Dr. Adamescu este membru al Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenurilor și Deșertificării din România.A publicat peste 40 de articole științifice și a contribuit la redactarea a 6 volume.