FIGURI GRAFICE
Capitolul 1
Figura 1.
Temperatura medie globală lunară între ianuarie 1940și decembrie reprezentată ca o serie de timp pentru fiecare an.Sursa datelor: ERA5 via CS3/ECMWF
Figura 2.
Distribuția anuală (1940–2023) a anomaliilor temperaturii medii globale față de perioada de referință 1991–2020. Pentru comparație sunt prezentare separat și distribuțiile anomaliilor temperaturii pentru 1940, 1980 și 2023.
Figura 3.
Distribuția anuală (1940–2023) a numărului de zile cu anomalii al temperaturii medii globale față de perioada de referință 1991–2020 mai mari de 1°C.Sursa datelor: ERA5 via CS3/ECMWF
Figura 4.
Conținutul de căldură al oceanului (în Zetta Joule, ZJ) din stratul 0–2000 m pentru intervalul 1960–2023 față de perioada de referință 1981–2010
Figura 5.
Concentrația lunară a dioxidului de carbon (sus, exprimată în părți per milion) și a metanului (jos, exprimată în părți per miliard) din atmosferă între ianuarie 2003 și decembrie 2023 (media pe coloană obținută din date satelitare).
Capitolul 2
Figura 1.
Evoluția, la nivel de țară, a duratei (a) și frecvenței (b) valurilor de căldură pentru perioada 1951-2023. Perioada analizată 1950-2023. Sursa datelor: EOBS 29.0e (Cornes et al. 2018)
Figura 2.
Tendința liniară a duratei (a) și frecvenței (b) valurilor de căldură / HW(heatwaves) pentru sezonul extins Mai – Septembrie. Punctele indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic. Perioada analizată 1950-2023. Sursa datelor: EOBS 29.0e (Cornes et al. 2018)
Figura 3.
a) Distribuția duratei (adică suma tuturor zilelor afectate de un HW) pe două perioade, 1961-1990 (bare portocalii) și 1991-2023 (bare roșii); b)Distribuția numărului de HW (adică suma tuturor HW) pe două perioade, 1961-1990 (bare gri) și 1991-2023 (bare roșii) și c) Distribuția anomaliilor cumulative (adică suma anomaliei temperaturii maxime zilnice pentru toate zilele afectate de un HW) pe două perioade, și anume 1961-1990 (bare gri spre portocaliu) și 1991-2023 (bare galben spre roșu). Săgețile negre și roșii din a), b) și c) indică rata de schimbare (ca %) între cele două perioade analizate.
Figura 4.
a) Evoluția temporală și b), c), d) și e) - schimbările temperaturii medii anuale. În b) și c) hărțile arată schimbările de temperatură pentru perioada 2031-2050, iar în d) și e) hărțile arată schimbările de temperatură pentru perioada 2071-2100. Hărțile din partea stângă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii medii (RCP4.5), în timp ce hărțile din partea dreaptă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii ridicate (RCP8.5).În b), c), d) și e) schimbările sunt raportate la perioada 1971- 2000. Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (99% nivel de semnificație).
Figura 5.
a) Evoluția temporală a temperaturii medii lunare, mediată la nivelul României, pentru scenariul cu emisii medii (RCP45) și b) pentru scenariul cu emisii ridicate (RCP85). Sursa date: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).Sursa date: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).
Figura 6.
Hărțile corespunzătoare schimbărilor în frecvența valurilor de căldura. Modificările sunt raportate la perioada 1971 – 2000. Hărțile din partea superioară arată schimbările în frecvența valurilor de căldura pentru perioada 2031-2050, iar hărțile din partea inferioară, pentru perioada 2071-2100.Hărțile din partea stângă arată schimbările care rezultă din scenariul cu emisii medii (RCP4.5), în timp ce hărțile din partea dreaptă arată schimbările din scenariul cu emisii ridicate (RCP8.5). Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (99% nivel de semnificație). Sursă date: RoClib (Dumitrescu et al. 2023)
Figura 7.
Similar cu Figura 6, dar pentru schimbările în durata valurilor de căldură.
Capitolul 3
Figura 1.
O tendință generală de uscare pe întreg teritoriul României în decursul ultimilor 66 de ani, Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (nivel de încredere de 99 %).Perioada analizată: 1958 - 2023. Unități: scoruri z/66ani. Sursa date: TerraClim (Abatzoglou et al. 2018)partea stângă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii medii (RCP4.5), în timp ce hărțile din partea dreaptă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii ridicate (RCP8.5). În b), c), d) și e) schimbările sunt raportate la perioada 1971- 2000. Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (99% nivel de semnificație).Sursa date: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).
Figura 2.
Evoluția temporală a procentului de suprafață afectată de secetă la nivelul României pentru a) SPEI12. pentru trei categorii de severitate a secetei: moderată (galben), severă (portocaliu) și extremă (roșu închis).
Figura 3.
Evoluția temporală a fenomenului de secetă, pe trei categorii (moderată, severă și extremă), pe baza indicelui SPEI12 la 19 stații cu observații pe termen lung de pe teritoriul României. Numele stațiilor analizate este indicat în fiecare panel. Fiecare panel arată evoluția fenomenului de secetă pe o perioadă de câte 25 de ani. a) Perioada 1901 – 1925; b) Perioada 1926 – 1950; c) Perioada 1951 – 1975; d) Perioada 1976 – 2000 si e) Perioada 2001– 2023.
Figura 4.
Comparație spațială a principalelor secete la nivelul României. Prezentate sunt doar lunile când s-a atins maximul, în termeni de intensitate, pentru primele 3 evenimente analizate pentru perioada 1901 – 2023. a) SPEI12 - Septembrie 1946; b) SPEI12 - Mai 2020 și c) SPEI12 - Iulie 2022.Valorile de culoare albastră indică regiunile afectate de un excedent de umezeală/precipitații, în timp ce valori de culoare maro indică regiunile afectate de secetă.
Figura 5.
Anomaliile medii ale indicelui de secetă SPEI12 Decembrie. În a) și b) hărțile arată schimbările SPEI12 Decembrie pentru perioada 2031-2050, iar în c) și d) hărțile arată schimbările cantităților de precipitații pentru perioada 2051-2100. Hărțile din partea stângă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii medii (RCP4.5), în timp ce hărțile din partea dreaptă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii ridicate (RCP8.5).În a), b), c) și d) schimbările sunt raportate la perioada 1971 – 2000. Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (99% nivel de semnificație). Sursa date: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).
Figura 6.
Ciclul anual al cantităților de precipitații pentru patru perioade climatologice: 1961 – 1990 (portocaliu); 1971 – 2000 (verde deschis), 1981 –2010 (gri) și 1991 – 2000 (verde închis). De asemenea, este indicată și cantitatea anuală de precipitații pentru fiecare perioadă climatologică în partea dreapta de sus. Sursa datelor: TerraClim (Abatzoglou et al. 2018)
Figura 7.
a) Evoluția temporală a cantităților de precipitații medii anuale, mediate la nivelul României și tendința liniară corespunzătoare (linia roșie); b)Tendința liniară a cantităților de precipitații la nivel de țară; c) ca în a) dar pentru sezonul de iarnă (DIF); d) ca în b) dar pentru sezonul de iarnă (DIF); e) ca în a) dar pentru sezonul de primăvară (MAM); f) ca în b) dar pentru sezonul de primăvară (MAM); g) ca în a) dar pentru sezonul de vară (IIA); h) ca în b)dar pentru sezonul de vară (IIA); i) ca în a) dar pentru sezonul de toamnă (SON); j) ca în b) dar pentru sezonul de toamnă (SON). În b), d), f) și h) zonele hașurate indică o tendință semnificativă din punct de vedere statistic, la nivelul de semnificație de 99%. Sursa datelor: TerraClim (Abatzoglou et al. 2018).
Figura 8.
a) Evoluția temporală și b), c), d) și e) - schimbările cantităților de precipitații anuale. În b) și c) hărțile arată schimbările cantităților de precipitații pentru perioada 2031-2050, iar în d) și e) hărțile arată schimbările cantităților de precipitații pentru perioada 2071-2100. Hărțile din partea stângă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii medii (RCP45), în timp ce hărțile din partea dreaptă arată schimbările rezultate din scenariul cu emisii ridicate (RCP85). În b), c), d) și e) schimbările sunt raportate la perioada 1971 – 2000. Zonele hașurate indică tendințe semnificative din punct de vedere statistic (99% nivel de semnificație). Sursa datelor: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).
Figura 9.
a) Evoluția temporala a cantităților de precipitații lunare, mediată la nivelul României, pentru scenariul cu emisii medii (RCP45) și b) pentru scenariul cu emisii ridicate (RCP85). Sursa datelor: RoClib (Dumitrescu et al. 2023).
Capitolul 4
Figura 1.
Distribuția numărului de ore cu condiții pentru apariția furtunilor însoțite de descărcări electrice și a furtunilor severe (furtuni care pe lângă descărcări electrice pot să producă grindină de mari dimensiuni, vânt și precipitații intense) în România între 1940 și 2023: (a) și (b) numărul mediu anual (ore pe an) și (c) și (d) schimbarea în numărul mediu anual (ore în 10 ani). Punctele indică regiunile în care creșterea este semnificativă? din punctde vedere statistic.
Figura 2.
Distribuția numărului mediu anual de ore per 5 ani cu (a) grindină de mari dimensiuni (> 2 cm) și (b) foarte mari dimensiuni (> 5 cm) pentru intervalul 1950-2021 pe baza setului de date dezvoltat de Battaglioli et al. (2023). De asemenea este reprezentat și trendul (număr de ore per 10 ani)pentru (c) grindină de mari dimensiuni și (d) grindină de foarte mari dimensiuni. Scara de culori este definită separat pentru fiecare dintre cele patru hărți.
Figura 3.
Distribuția numărului mediu de zile cu condiții pentru furtuni (a) pentru perioada istorică 1971-2020 și previziunile (schimbarea pentru numărul anual de condiții pentru furtuni) pentru 2021-2050 (b) și (c) și pentru 2071-2100 (d) și (e). Au fost utilizate două scenarii climatice RCP4.5 (b) și (d) și RCP8.5 (c) și (e). Figura este adaptată după Figura 12 din Púčik et al. (2017).
Figura 4.
Distribuția mediilor care susțin apariția furtunilor cu grindină de mari dimensiuni (a)-(c) pentru grindină cu diametrul mai mare de 2 cm și (d)-(f)pentru grindină cu diametrul mai mare de 5 cm. (a) și (d) prezintă distribuția evenimentelor cu grindină (evenimente pe an) pentru perioada 1971-2020.Schimbarea procentuală față de perioada istorică este prezentată în (b) și (e) pentru scenariul RCP45, iar în (c) și (f) pentru scenariul RCP85. Figura este adaptată după Figura 2 din Rädler et al. (2019).
Capitolul 5
Figura 1.
Intensitatea medie (sus) și maximă (jos) a Insulei de Căldură Urbană la suprafață, în orașele cu mai mult de 30.000 de locuitori, în luna iulie, pe timp de noapte (stânga) și pe timp de zi (dreapta).
Figura 2.
Ponderea populației care locuiește în areale construite cu risc termic ridicat și foarte ridicat (cumulat zi și noapte) în orașele cu o populație mai mare de 30.000 de locuitori.
Figura 3.
Modificări ale temperaturii maxime (TXm, °C) în perioada 2021-2040 față de 1981-2010.
Figura 4.
Modificări ale temperaturii minime (TNm, °C) în perioada 2021-2040 față de 1981-2010.
Figura 5.
Modificări ale numărului de valuri de căldură (HWn) în perioada 2021-2040 față de 1981-2010.
Capitolul 6
Figura 1.
Evoluția concentrației de CO2 (în părți per milion - ppm) din atmosferă în ultimii 800.000 ani, derivate din sondaje în calota glaciară din Antarctica. Maximele și minimele marchează ciclurile glaciare. Pe parcursul acestor cicluri, concentrația deCO2 nu a depășit 300 ppm. Creșterea din ultimii 60 ani este de 100 de ori mai mare decât creșterile precedente, naturale.(Lüthi, et al., 2008). Disponibil la NOAA:https://climate.nasa.gov/vital-signs/carbondioxide/?intent=121
Figura 2.
Reprezentare conceptuală a unei tranziții critice. Dacă bila albastră din partea stângă este împinsă spre dreapta cu o forță relativ mică, ea nu va depăși punctul de maxim din dreapta și va rămâne în apropierea stării de echilibru inițiale. În schimb, dacă aceeași bilă este împinsă suficient de puternic înspre dreapta, atunci ea va depăși punctul de maxim și va trece rapid și ireversibil în starea de echilibru din dreapta, care este semnificativ diferită de cea inițială. Încălzirea globală poate “împinge”sistemele climatice peste punctele lor critice.
Capitolul 7
Figura 1.
Evoluția emisiilor și absorbțiilor agregate de GES (emisii nete) per sector (în kt CO2-eq), 1989-2019
Figura 2.
Emisii de GES per tip de gaze (cota procentuală din total). Sursa: INEGES 2021 (Raportul inventarului național - NIR și Format comun de raportare - CFR).
Figura 3.
Țintele și traiectoria estimată privind reducerea emisiilor nete de GES. Sursa: PNIESC (2024, 63)
Capitolul 8
Figura 1.
Evoluția emisiilor și absorbțiilor agregate de GES (emisii nete), 1989-2019. Sursa: STL (2023, 37)
Figura 2.
Ponderea estimată a SRE în consumul final brut de energie pe tip de tehnologie. Sursa: PNIESC (2024, 68)
Figura 3.
Traiectoria capacității instalate de producție per tehnologie SRE, 2019-2050. Sursa: PNIESC (2024, 70)
Figura 4.
Traiectoria capacității instalate de producție per tehnologie SRE, 2019-2050. Sursa: PNIESC (2024, 70). z