SCHIMBĂRILE CLIMATICE:
Atitudini și percepții ale românilor în 2024
dr. Dan Mercea, Dr. Felipe G. Santos, Dr Matthias Hoffmann
SUMAR
Acest capitol explorează percepțiile și atitudinile românilor față de criza climatică și impactul acesteia asupra politicilor publice. Din cei intervievați, 17% cred că schimbările climatice vor avea impact extrem de negativ asupra vieții lor. Agricultura, alimentarea cu apă, economia și sănătatea sunt domeniile în care românii cred că schimbările climatice vor avea un impact negativ semnificativ. Femeile și persoanele cu un nivel ridicat de educație media sunt mai preocupate de schimbările climatice și sunt dispuse să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul asupra mediului. Este important de menționat și că o mare parte dintre români (68%) se declară dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice asupra mediului.
În democrații, percepțiile și atitudinile populației legate de schimbările climatice joacă un rol important în influențarea politicilor publice menite să combată efectele încălzirii globale (Hagen et al., 2016). Deși există un consens științific referitor la cauzele umane ale încălzirii globale și necesitatea adoptării unor astfel de politici publice pentru a proteja comunitățile vulnerabile afectate de schimbările climatice (IPCC, 2012), percepțiile populației asupra acestor schimbări nu sunt uniforme. Dimpotrivă, în Europa, studiile sociologice arată anumite tendințe la nivelul populației: bărbații, persoanele mai în vârstă și cele cu un nivel mai scăzut de educație tind să fie mai puțin înclinați să creadă că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană și să fie mai puțin preocupați de aceste schimbări (Poortinga et al., 2011; Poortinga et al., 2019).
Dacă astfel de analize indică prezența unor anumite tendințe la nivelul populațiilor din multe state europene, studiile statistice privind populația României sunt puține la număr (vezi însă Cheval et al., 2022; Nistor, 2022). Aceste studii au sugerat tendințe similare în rândul românilor, în perioada 2009-2020. Astfel, Nistor (2022) a analizat date din Eurobarometru și a arătat că schimbările climatice sunt văzute de către români ca fiind o problemă îngrijorătoare, dar relativ puțin importantă. În același timp, datele analizate de Nistor (2022) arată că nivelul de educație este corelat cu gradul de preocupare pentru schimbările climatice. În acest capitol, ne propunem să aducem o contribuție la înțelegerea percepțiilor și atitudinilor românilor față de schimbările climatice. Astfel, prezentăm rezultatele unui sondaj realizat în cadrul proiectului READJUST Climate, coordonat de cercetători de la City, University of London, în martie 2024.
Dacă astfel de analize indică prezența unor anumite tendințe la nivelul populațiilor din multe state europene, studiile statistice privind populația României sunt puține la număr (vezi însă Cheval et al., 2022; Nistor, 2022). Aceste studii au sugerat tendințe similare în rândul românilor, în perioada 2009-2020. Astfel, Nistor (2022) a analizat date din Eurobarometru și a arătat că schimbările climatice sunt văzute de către români ca fiind o problemă îngrijorătoare, dar relativ puțin importantă. În același timp, datele analizate de Nistor (2022) arată că nivelul de educație este corelat cu gradul de preocupare pentru schimbările climatice. În acest capitol, ne propunem să aducem o contribuție la înțelegerea percepțiilor și atitudinilor românilor față de schimbările climatice. Astfel, prezentăm rezultatele unui sondaj realizat în cadrul proiectului READJUST Climate, coordonat de cercetători de la City, University of London, în martie 2024.
Preocuparea față de schimbările climatice
Preocuparea față de schimbările climatice este destul de răspândită în rândul adulților din România. Două treimi dintre aceștia se declară îngrijorați sau extrem de îngrijorați de aceste schimbări, deși bărbații tind să fie mai puțin îngrijorați decât femeile. Totuși, impactul schimbărilor climatice este perceput ca fiind cu atât mai grav cu cât este mai abstract și mai îndepărtat în timp.
Când i-am întrebat pe români despre impactul schimbărilor climatice asupra vieții lor, doar 17% au spus că vor avea un impact extrem de negativ, iar media percepției a fost tot negativă, cu un scor de 3,64 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă un impact extrem de negativ și 10 un impact extrem de pozitiv. Când i-am întrebat despre impactul asupra României, 27% dintre români au afirmat că acesta va fi extrem de negativ, iar media percepției a fost și mai scăzută în cazul impactului asupra țării decât asupra propriei vieți (2,9 față de 3,64).
Opinia românilor despre impactul schimbărilor climatice asupra lumii și generațiilor viitoare este și mai pesimistă. 33% dintre români consideră că schimbările climatice vor avea un impact extrem de negativ asupra lumii, iar 36% cred același lucru despre generațiile viitoare. Aceste date i-au făcut pe cercetători să creadă că îngrijorarea românilor față de schimbările climatice este influențată mai mult de informațiile la care sunt expuși decât de experiențele lor personale directe. Totuși, evenimentele extreme, cum ar fi fenomenele meteorologice severe, pot influența percepțiile pe termen lung (Shehata et al., 2022).
O altă interpretare a acestor rezultate, care completează prima ipoteză, este că românii au o perspectivă generală optimistă și cred în capacitatea lor individuală de a face față provocărilor aduse de schimbările climatice. Cu toate acestea, acest optimism scade pe măsură ce impactul devine mai îndepărtat și abstract. Este important de menționat că această percepție este comună atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Când vine vorba de impactul schimbărilor climatice asupra domeniilor care pot fi influențate de politici publice, românii consideră că agricultura va fi cea mai afectată. Astfel 37% dintre adulți cred că schimbările climatice vor avea un impact extrem de negativ asupra agriculturii, urmată de alimentarea cu apă (29%), economie (24%) și sănătate (22%). Este important de menționat și că o mare parte dintre români (68%) se declară dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice asupra mediului. Femeile sunt mai dispuse să facă aceste schimbări (74%) comparativ cu bărbații (60%).
Analiza demografică a arătat că persoanele mai în vârstă (din generația tăcută, născută între 1928-1946, și generația „baby boomer”, născută între 1946-1964) sunt cel mai puțin înclinate să creadă că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. La polul opus, cei care au experimentat un fenomen meteorologic extrem sunt mai conștienți de cauzele antropogenice ale schimbărilor climatice. De asemenea, cei generațiile de mileniali (născuți între 1981 și 1996) și baby boomer nu par foarte dispuse să își schimbe stilul de viață.
Un aspect important este faptul că persoanele cu un nivel ridicat de alfabetizare media (abilitatea de a evalua critic informațiile din mass-media și rețelele sociale) sunt mai predispuse să fie îngrijorate de schimbările climatice și să-și adapteze comportamentul pentru a reduce impactul acestora. În contrast, cei care își obțin informațiile politice preponderent din rețele sociale și ziare online tind să fie mai puțin îngrijorați de schimbările climatice.
Când i-am întrebat pe români despre impactul schimbărilor climatice asupra vieții lor, doar 17% au spus că vor avea un impact extrem de negativ, iar media percepției a fost tot negativă, cu un scor de 3,64 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă un impact extrem de negativ și 10 un impact extrem de pozitiv. Când i-am întrebat despre impactul asupra României, 27% dintre români au afirmat că acesta va fi extrem de negativ, iar media percepției a fost și mai scăzută în cazul impactului asupra țării decât asupra propriei vieți (2,9 față de 3,64).
Opinia românilor despre impactul schimbărilor climatice asupra lumii și generațiilor viitoare este și mai pesimistă. 33% dintre români consideră că schimbările climatice vor avea un impact extrem de negativ asupra lumii, iar 36% cred același lucru despre generațiile viitoare. Aceste date i-au făcut pe cercetători să creadă că îngrijorarea românilor față de schimbările climatice este influențată mai mult de informațiile la care sunt expuși decât de experiențele lor personale directe. Totuși, evenimentele extreme, cum ar fi fenomenele meteorologice severe, pot influența percepțiile pe termen lung (Shehata et al., 2022).
O altă interpretare a acestor rezultate, care completează prima ipoteză, este că românii au o perspectivă generală optimistă și cred în capacitatea lor individuală de a face față provocărilor aduse de schimbările climatice. Cu toate acestea, acest optimism scade pe măsură ce impactul devine mai îndepărtat și abstract. Este important de menționat că această percepție este comună atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Când vine vorba de impactul schimbărilor climatice asupra domeniilor care pot fi influențate de politici publice, românii consideră că agricultura va fi cea mai afectată. Astfel 37% dintre adulți cred că schimbările climatice vor avea un impact extrem de negativ asupra agriculturii, urmată de alimentarea cu apă (29%), economie (24%) și sănătate (22%). Este important de menționat și că o mare parte dintre români (68%) se declară dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice asupra mediului. Femeile sunt mai dispuse să facă aceste schimbări (74%) comparativ cu bărbații (60%).
Analiza demografică a arătat că persoanele mai în vârstă (din generația tăcută, născută între 1928-1946, și generația „baby boomer”, născută între 1946-1964) sunt cel mai puțin înclinate să creadă că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. La polul opus, cei care au experimentat un fenomen meteorologic extrem sunt mai conștienți de cauzele antropogenice ale schimbărilor climatice. De asemenea, cei generațiile de mileniali (născuți între 1981 și 1996) și baby boomer nu par foarte dispuse să își schimbe stilul de viață.
Un aspect important este faptul că persoanele cu un nivel ridicat de alfabetizare media (abilitatea de a evalua critic informațiile din mass-media și rețelele sociale) sunt mai predispuse să fie îngrijorate de schimbările climatice și să-și adapteze comportamentul pentru a reduce impactul acestora. În contrast, cei care își obțin informațiile politice preponderent din rețele sociale și ziare online tind să fie mai puțin îngrijorați de schimbările climatice.
Ce cred românii despre schimbările climatice
Discutând despre problemele de mediu, schimbările climatice ocupau locul cinci, cu 7% din populație considerându-le prioritare. Defrișările forestiere erau considerate cea mai gravă problemă de mediu (37%), urmate de eliminarea deșeurilor menajere (12%), poluarea aerului (11%) și epuizarea resurselor naturale (11%). Aceste date indică faptul că avem o înțelegere încă segmentată atunci când vine vorba despre schimbările climatice, considerându-le ceva diferit de poluarea atmosferică sau despădurire.
Defrișările erau principala problemă de mediu atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Însă, pentru bărbați, problema schimbărilor climatice era abia a șasea pe listă. De asemenea, mai multe femei (51%) decât bărbați (46%) credeau că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană.
Întrebați despre preocupările lor majore, românii au indicat că sunt preocupați de costul vieții și de inflație, pe care 62% din populația adultă le considerau cea mai mare problemă a țării. International Panel on Climate Change (IPCC) afirmase cu doar un an înainte că „activitățile umane, în principal emisia de gaze cu efect de seră, au cauzat în mod clar încălzirea globală” (IPCC, 2023). Cu toate acestea, doar 49% dintre români cred că schimbările climatice sunt cauzate exclusiv de oameni, în timp ce 36% consideră că sunt provocate în egală măsură de oameni și de procese naturale. Aceste cifre reflectă un nivel destul de ridicat de scepticism în rândul românilor cu privire la rolul activității umane în schimbările climatice, comparativ cu alte populații europene (Poortinga et al., 2019).
Întrebați despre preocupările lor majore, românii au indicat că sunt preocupați de costul vieții și de inflație, pe care 62% din populația adultă le considerau cea mai mare problemă a țării. International Panel on Climate Change (IPCC) afirmase cu doar un an înainte că „activitățile umane, în principal emisia de gaze cu efect de seră, au cauzat în mod clar încălzirea globală” (IPCC, 2023). Cu toate acestea, doar 49% dintre români cred că schimbările climatice sunt cauzate exclusiv de oameni, în timp ce 36% consideră că sunt provocate în egală măsură de oameni și de procese naturale. Aceste cifre reflectă un nivel destul de ridicat de scepticism în rândul românilor cu privire la rolul activității umane în schimbările climatice, comparativ cu alte populații europene (Poortinga et al., 2019).
Recomandări
Aceste rezultate ne indică câteva direcții importante de lucru cu populația. Astfel, dacă ne dorim să lărgim spațiul dialogului despre climă pe baza argumentelor științifice, e necesar să avem în vedere câteva aspecte cheie în ceea ce privește comunicarea:
• Campaniile de comunicare care caută să evidențieze impactul schimbărilor climatice ar trebui să pună accentul și pe impactul asupra generațiilor viitoare și asupra lumii în general. Pe termen lung, este important să fie subliniat și impactul asupra României și asupra vieților locuitorilor acestei țări. De asemenea, este important ca abilitatea de evaluare critică a informațiilor în rândul populației să crească. Recomandări
• Campaniile de comunicare despre schimbările climatice ar trebui să conecteze afirmațiile generale despre acest subiect cu teme concrete (de exemplu, defrișările ilegale) și cu implicațiile lor clare. Astfel, se poate evidenția faptul că un impact perceput ca fiind îndepărtat (de exemplu, asupra generațiilor viitoare) este probabil să se agraveze și să afecteze categorii specifice de persoane (de exemplu, copiii).
• Folosirea fenomenelor meteorologice extreme ca exemple poate contribui la creșterea numărului de oameni preocupați de schimbările climatice. Rezultatele noastre arată că o astfel de creștere a gradului de preocupare poate spori disponibilitatea oamenilor de a-și schimba stilul de viață.
• De asemenea, este important ca organizațiile implicate în comunicarea despre schimbările climatice să își asume un rol activ în mediul online, nu doar în spațiile unde percepțiile asupra schimbărilor climatice sunt deja conforme cu rezultatele științifice, ci și în ziarele online. Campaniile de sensibilizare a opiniei publice pot face referire la fenomene meteorologice extreme, precum canicula din vara anului 2024 sau la ciclonul Boris, pentru a atrage atenția asupra acestui subiect.
• Campaniile de comunicare care caută să evidențieze impactul schimbărilor climatice ar trebui să pună accentul și pe impactul asupra generațiilor viitoare și asupra lumii în general. Pe termen lung, este important să fie subliniat și impactul asupra României și asupra vieților locuitorilor acestei țări. De asemenea, este important ca abilitatea de evaluare critică a informațiilor în rândul populației să crească. Recomandări
• Campaniile de comunicare despre schimbările climatice ar trebui să conecteze afirmațiile generale despre acest subiect cu teme concrete (de exemplu, defrișările ilegale) și cu implicațiile lor clare. Astfel, se poate evidenția faptul că un impact perceput ca fiind îndepărtat (de exemplu, asupra generațiilor viitoare) este probabil să se agraveze și să afecteze categorii specifice de persoane (de exemplu, copiii).
• Folosirea fenomenelor meteorologice extreme ca exemple poate contribui la creșterea numărului de oameni preocupați de schimbările climatice. Rezultatele noastre arată că o astfel de creștere a gradului de preocupare poate spori disponibilitatea oamenilor de a-și schimba stilul de viață.
• De asemenea, este important ca organizațiile implicate în comunicarea despre schimbările climatice să își asume un rol activ în mediul online, nu doar în spațiile unde percepțiile asupra schimbărilor climatice sunt deja conforme cu rezultatele științifice, ci și în ziarele online. Campaniile de sensibilizare a opiniei publice pot face referire la fenomene meteorologice extreme, precum canicula din vara anului 2024 sau la ciclonul Boris, pentru a atrage atenția asupra acestui subiect.
Concluzii
Rezultatele prezentate în acest capitol conturează o imagine importantă despre cum percepe populația României schimbările climatice și impactul acestora. Politicile publice de adaptare și reducere a impactului schimbărilor climatice ar trebui să ia în considerare aceste percepții și atitudini.
Românii se numără printre cei mai sceptici europeni în ceea ce privește contribuția oamenilor la schimbările climatice și consideră că în prezent acestea nu reprezintă o problemă majoră pentru țară. Cu toate acestea, ei sunt preocupați de schimbările climatice și dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul acestor schimbări asupra mediului.
Capacitatea de evaluare critică a informațiilor poate amplifica preocuparea față de schimbările climatice și impactul acestora, un aspect care ar putea fi abordat în cadrul unor campanii publice de educare. În acest context, implicarea cercetătorilor, a comunicatorilor (jurnaliști, influenceri, etc), a instituțiilor publice și private în transmiterea informațiilor și argumentelor științifice despre schimbările climatice publicului larg nu trebuie subestimată.
Românii se numără printre cei mai sceptici europeni în ceea ce privește contribuția oamenilor la schimbările climatice și consideră că în prezent acestea nu reprezintă o problemă majoră pentru țară. Cu toate acestea, ei sunt preocupați de schimbările climatice și dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul acestor schimbări asupra mediului.
Capacitatea de evaluare critică a informațiilor poate amplifica preocuparea față de schimbările climatice și impactul acestora, un aspect care ar putea fi abordat în cadrul unor campanii publice de educare. În acest context, implicarea cercetătorilor, a comunicatorilor (jurnaliști, influenceri, etc), a instituțiilor publice și private în transmiterea informațiilor și argumentelor științifice despre schimbările climatice publicului larg nu trebuie subestimată.